Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze privind statutul și modalitățile de funcționare a centrelor culturale în cele două tari, încheiat la Paris, la 25 septembrie 1990.

[modificare] Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze privind statutul și modalitățile de funcționare a centrelor culturale

Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze, denumite mai jos părți,

inspirându-se din principiile și dispozițiile Actului final al Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa, semnat la Helsinki la 1 august 1975, și a documentului de încheiere a Reuniunii de la Viena din 15 ianuarie 1999,

luând în considerație Acordul cultural dintre guvernele celor două state, semnat la 11 ianuarie 1965,

având în vedere Acordul dintre guvernele celor două state privind înființarea Bibliotecii române din Paris și a Bibliotecii franceze din București, semnat la București la 25 iunie 1969,

având în vedere Convenția dintre guvernele celor două state privind evitarea dublei impuneri în materie de impozite pe venituri, semnată la 27 septembrie 1974,

au convenit asupra următoarelor:

Articolul 1

Crearea de centre culturale românești în Franța, dintre care unul la Paris, precum și a unui institut francez la București și a altor centre culturale franceze, în primul rând la Cluj, Iași Timișoara, denumite mai jos centre culturale.

Articolul 2

Centrele culturale au ca misiune să contribuie la dezvoltarea relațiilor dintre România și Franța în domeniile culturii, artei, învățământului, informației în special audiovizuale, științei și tehnicii și de a face cunoscute direct publicului valorile și realizările fiecăreia din cele două țări în aceste diferite domenii și, în ceea ce privește partea franceză, cele ale francofoniei.

Ele pot contribui la punerea în aplicare a Acordului cultural din 11 ianuarie 1965, precum și a programelor de cooperare pendinte de ministere și alte organisme publice ale colectivităților locale sau stabilite de societăți, asociații și alte persoane particulare din cele două state.

Articolul 3

Centrele culturale românești sunt plasate sub autoritatea Ambasadei României din Franța și a Fundației Culturale Române, iar Institutul francez din București, ca și celelalte centre culturale franceze din România, sunt plasate sub autoritatea Ambasadei Franței din România.

Articolul 4

Activitățile centrelor culturale pot să se desfășoare în cadrul unei cooperări descentralizate în România și Franța. În acest scop, centrele culturale pot stabili relații directe cu ministerele și alte organisme publice, colectivități locale, societăți, asociații și alte persoane particulare din cele două state.

Articolul 5

Activitățile centrelor culturale cuprind în principal:

• organizarea de conferințe, colocvii și alte întâlniri, spectacole, concerte și expoziții;
• participarea la manifestări culturale, științifice și tehnice organizate în Franța și în România;
• proiecții de filme și de documente audiovizuale;
• primirea, în cadrul activităților centrelor culturale, de cercetători, scriitori, ziariști, conferențiari și artiști, propuși de țara trimițătoare;
• informarea asupra aspectelor culturale, științifice și tehnice din țara trimițătoare;
• funcționarea unei biblioteci și a unei săli de lectură, permițând consultarea și împrumutul de cărți, ziare, reviste, discuri, casete, diapozitive, filme și alte documente cu caracter cultural, didactic, științific și tehnic, oricare ar fi suportul material;
• publicarea și difuzarea de programe informative, de cataloage și alte instrumente cu caracter cultural, didactic, științific și tehnic, oricare ar fi suportul material;
• învățarea și pedagogia limbilor;
• inițierea în civilizația țării trimițătoare.

Pe baza unui acord prealabil al părților, centrele culturale pot participa și la alte activități sau să le organizeze.

Articolul 6

Centrele culturale își exercită activitățile lor cu respectarea dreptului intern al statului primitor, sub rezerva dispozițiilor prezentului acord, și a dreptului internațional.

Articolul 7

Părțile contractante își acordă reciproc asistență pentru ca centrele culturale înființate prin prezentul acord să fie instalate în localuri corespunzătoare.

Articolul 8

În acord cu statul primitor, centrele culturale își pot organiza activitățile în afară clădirilor lor și utiliza alte localuri pentru a desfășura activități vizând articolul 5.

Articolul 9

Părțile garantează accesul liber al publicului la activitățile centrelor culturale, care au loc în clădirile lor sau în alte localuri, și veghează ca centrele culturale să folosească toate mijloacele disponibile pentru informarea publicului asupra activităților lor.

Articolul 10

Centrele culturale dispun de capacitatea de a transfera, în statul primitor, actele necesare funcționării lor.

Articolul 11

Centrele culturale nu au scop lucrativ.

În condițiile fixate prin prezentul acord și cu respectarea reglementărilor comerciale în vigoare în statul primitor, centrele culturale pot:

• să perceapă drepturi de intrare la manifestările pe care le organizează și drepturi de înscriere la formele de învățământ și la alte activități;
• să vândă cataloage, afișe, cărți, discuri, materiale didactice și audiovizuale, oricare ar fi suportul material, alte obiecte în relație directă cu manifestările pe care le organizează;
• să întrețină un bufet pentru publicul lor.

Articolul 12

Centrele culturale beneficiază în statul primitor pentru toate impozitele și taxele, cu excepția taxelor provenite din servicii prestate, de aceleași scutiri ca instituțiile sau serviciile publice pendinte de bugetul acestui stat și exercitând activități similare. Acest regim fiscal este precizat, în caz de nevoie, prin schimb de scrisori transmise pe cale diplomatică.

Regimul fiscal al personalului centrelor culturale este reglementat de legislația statului primitor și de dispozițiile corespunzătoare decurgând din convenția dintre guvernele celor două state privind evitarea dublei impuneri în materie de impozite pe venituri, semnată la 27 septembrie 1974.

Articolul 13

Centrele culturale beneficiază, pe bază de reciprocitate și cu respectarea reglementărilor vamale în vigoare în statul primitor, de scutire de drepturi de vamă și de alte drepturi și taxe datorate titlului de import:

• mobilier, materiale și furnituri de birou necesare funcționării lor administrative curente;
• cataloage, afișe, programe, cărți, discuri, materiale didactice și audiovizuale, oricare ar fi proveniența lor, sub rezerva de a nu fi vândute în statul primitor;
• filme destinate proiectării în localurile centrelor culturale.

Bunurile menționate mai sus nu pot fi împrumutate, închiriate, oferite în gaj sau vândute decât în condițiile acceptate în prealabil de autoritățile competente ale statului primitor.

Articolul 14

Centrul cultural român din Paris primește în dotare bunurile și fondurile Bibliotecii române din Paris.

Institutul francez din București primește în dotare bunurile și fondurile Bibliotecii franceze din București.

Acordul din 25 iunie 1969 expiră în ziua intrării în vigoare a prezentului acord.

Articolul 15

Fiecare centru cultural este administrat de un director însărcinat să conducă activitățile și să asigure funcționarea serviciilor sale. Directorul exercită autoritatea sa asupra întregului personal.

Cu acordul prealabil al părților, directorii pot fi membri ai personalului diplomatic ai misiunii diplomatice a statului trimițător.

Fiecare dintre părți numește personalul centrelor culturale pe care le întreține. Efectivele personalului sunt fixate de comun acord. Personalul poate fi numit dintre cetățenii statului trimițător sau cei ai statului primitor sau dintr-un stat terț; în acest ultim caz, numirea trebuie să primească acordul statului primitor.

Părțile se informează reciproc asupra recrutării membrilor personalului pentru centrele culturale, oricare ar fi naționalitatea lor. Ele se informează, de asemenea, asupra sosirii și plecării definitive a agenților săi, precum și asupra intrării în funcție și încetării misiunii lor în centrele culturale.

Articolul 16

Directorul și membrii personalului centrelor culturale care vor locui temporar în statul primitor, precum și cei care sunt în întreținerea lor, vor fi supuși regimului de securitate socială și legislației muncii în vigoare în statul trimițător.

Articolul 17

Fiecare parte permite membrilor personalului centrelor culturale ale celeilalte părți să importe, cu scutire de orice drept sau taxe în termen de un an, începând cu intrarea lor în funcție, mobilier și efecte personale, precum și autoturismul lor în curs de folosință și să le reexporte la terminarea misiunii lor.

Aceste dispoziții nu sunt aplicabile membrilor personalului centrelor culturale care sunt cetățeni ai statului primitor sau rezidenți permanenți ai statului primitor.

Articolul 18

Fiecare parte acordă, pe bază de reciprocitate, membrilor personalului centrelor culturale ale celeilalte părți, precum și soțiilor/soților și copiilor aflați în sarcina lor pe perioada funcționării agentului, vize (viză de intrare și vize de sejur cu intrări multiple) și titlul de sejur necesar, care sunt stabilite de către ministerul afacerilor externe al statului primitor.

Articolul 19

Problemele privind interpretarea și aplicarea prezentului acord vor fi tratate pe cale diplomatică.

Articolul 20

Fiecare parte va notifica celeilalte îndeplinirea procedurilor necesare pentru intrarea în vigoare a prezentului acord, care va fi efectivă în ziua primirii celei de a doua notificări.

Prezentul acord este încheiat pe o perioadă de cinci ani și se reînnoiește prin tacită reconducțiune pe perioade de aceeași durată.

El va putea fi denunțat după un termen de cinci ani, în orice moment, cu un preaviz de un an.

Încheiat la Paris la 26 septembrie 1990, în două exemplare în limbile română și franceză, ambele având aceeași valoare.

Pentru Guvernul României
Stelian Oancea

Pentru Guvernul Republicii Franceze
Claude Harel