autentificare cu OpenID
Hotărâre pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Italia cu privire la promovarea și garantarea reciprocă a investițiilor
  • semnat: Prim-ministru, Petre Roman
Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Italia cu privire la promovarea și garantarea reciprocă a investițiilor, semnat la Roma la data de 6 decembrie 1990.


[modificare] Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Italia cu privire la promovarea și garantarea reciprocă a investițiilor

Guvernul României și Guvernul Republicii Italia, denumite în continuare părțile contractante, dorind să dezvolte relațiile de cooperare economică existente între cele două state și să creeze condiții favorabile pentru investițiile investitorilor unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante,
conștiente de necesitatea de a crea și menține un cadru stabil, în scopul de a stimula investițiile și utilizarea efectivă maximă a resurselor economice din fiecare țară,
recunoscând că încurajarea și protejarea reciprocă a investițiilor, conform prezentului acord, va duce la stimularea inițiativei în acest domeniu și la creșterea prosperității ambelor state,
au convenit cele ce urmează:
Articolul 1
Definiții

Pentru scopurile acestui acord:

1. Termenul investiție desemnează orice fel de activ în proprietatea unui investitor al unei părți contractante, incluzând bonuri, drepturi și mijloace financiare, investite pe teritoriul celeilalte părți contractante în conformitate cu legile și reglementările acesteia. Termenul include în special, deși nu exclusiv:

a) proprietăți mobile și imobile, cât și orice alte drepturi „in rem” incluzând, în măsura în care pot fi folosite pentru investiții, garanții reale asupra altor proprietăți;

b) acțiuni, părți sociale, obligațiuni, alte forme de participare la societăți sau de asocieri constituite pe teritoriul unei părți contractante și orice alt instrument negociabil de credit, cât și garanții publice în general;

c) venituri reinvestite;

d) creanțe sau orice drept care se referă la obligații, activități sau servicii având valoare economică sau financiară, legate de investiții;

e) drepturi de proprietate intelectuală și industrială, incluzând drepturi referitoare la drepturile de autor, mărci comerciale, nume comerciale, secrete comerciale, brevete, procedee tehnologice, know-how, goodwill și alte drepturi similare;

f) orice drepturi de natură financiară rezultând din lege sau din contracte și orice brevet, concesiune sau franșiză conferite prin lege sau în virtutea unui contract și, în special, concesiunile legate de prospectarea, explorarea, cultivarea, extracția și exploatarea resurselor naturale incluzându-le pe acelea din zonele maritime aflate sub jurisdicția uneia dintre părțile contractante.

Orice modificare a formei în care se investesc sau reinvestesc activele nu va afecta caracterul lor de investiție.

2. Termenul investitor desemnează orice persoană fizică sau juridică, cetățean al unei părți contractante, care a efectuat, efectuează sau se obligă să efectueze investiții pe teritoriul celeilalte părți contractante.

În ceea ce privește persoanele juridice, constituirea acestora în conformitate cu legislația națională le dă dreptul, în virtutea prezentului acord și cu condiția reciprocității, să realizeze investiții pe teritoriul celeilalte părți contractante, în conformitate cu legile și reglementările acesteia din urmă.

3. Termenii persoană fizică și persoană juridică desemnează, respectiv:

a) în ceea ce privește România, orice persoană fizică care are cetățenie română în conformitate cu legile în vigoare, cât și orice persoană juridică constituită conform legilor românești și având sediul central în România;

b) în ceea ce privește Republica Italia, orice persoană fizică care are cetățenie italiană și orice persoană juridică, constituită pe teritoriul Republicii Italia și recunoscută în conformitate cu legislația națională, cum ar fi stabilimente publice, societăți sau asocieri, trusturi publice sau asociații, indiferent dacă răspunderea acestora este limitată sau nu.

4. Termenul venituri desemnează sumele obținute sau realizate, dar încă neîncasate, la o investiție și, în special, deși nu exclusiv, include beneficii, dividende, dobânzi, orice alt câștig dintr-un capital investit, sporuri de capital, redevențe, plăți pentru asistență tehnică sau service și alte onorarii, indiferent de forma în care se plătesc veniturile.

5. Termenul teritoriu desemnează, suplimentar față de suprafețele care se află în interiorul granițelor uscatului, și zonele marine și submarine asupra cărora una dintre părțile contractante este suverană sau exercită drepturi de suveranitate sau jurisdicție conform legislației internaționale.

Articolul 2
Promovarea și protejarea investițiilor

1. Fiecare parte contractantă va încuraja și va crea condiții favorabile investițiilor făcute pe teritoriul acesteia de către investitori ai celeilalte părți contractante.

2. Investițiile vor fi admise în conformitate cu prevederile legale ale părții contractante pe teritoriul căreia se va face investiția și se vor bucura de protecția și garanțiile prevăzute în acest acord.

3. Fiecare parte contractantă va oferi pe teritoriul său un tratament just și echitabil pentru investiții ale investitorilor celeilalte părți contractante. Nici una dintre părțile contractante nu va obstrucționa în nici un fel - prin măsuri arbitrare, neraționale sau discriminatorii - conducerea, întreținerea, folosirea, utilizarea, conversiunea sau repatrierea capitalului, lichidarea și dreptul de dispoziție asupra investițiilor, cât și asupra societăților locale, asocierilor sau firmelor în care s-au făcut aceste investiții.

4. Investitorilor unei părți contractante li se va permite să angajeze personal de conducere și tehnic specializat, la alegere, indiferent de naționalitate, în măsura permisă de legile țării gazdă. Cu privire la legile referitoare la intrarea și șederea străinilor, cetățenilor unei părți contractante li se va permite să între și să rămână pe teritoriul celeilalte părți contractante în scopul acordării de asistență tehnică sau de stabilire și administrare a investițiilor lor.

5. Fiecare parte contractantă se obligă să asigure mijloacele efective de susținere a pretențiilor și de întărire a drepturilor cu privire la prezentul acord, la autorizațiile de investire și la proprietăți. Fiecare parte contractantă nu va obstrucționa dreptul investitorilor celeilalte părți contractante de a avea acces la curțile sale de justiție, tribunale administrative și agenții și toate celelalte organe care exercită autoritate judecătorească.

6. Fiecare parte contractantă va da publicității toate legile și reglementările care sunt în legătură sau afectează investițiile de pe teritoriul său ale investitorilor celeilalte părți contractante.

Articolul 3
Tratamentul investiției și clauza națiunii celei mai favorizate

1. Fiecare parte va acorda investițiilor efectuate în teritoriul său, activităților sale conexe și veniturilor acumulate de către investitorii celeilalte părți contractante un tratament nu mai puțin favorabil decât cel pe care îl acordă, în situații asemănătoare, investițiilor, activităților legate de acestea și veniturilor acumulate corespunzătoare ale propriilor investitori sau investitorilor oricărui stat terț.

2 Fiecare parte contractantă va acorda investitorilor celeilalte părți contractante, în ceea ce privește conducerea, menținerea, valorificarea, transformarea autorizată, repatrierea capitalului, lichidarea, folosirea sau dispoziția asupra investiției lor, un tratament nu mai puțin favorabil decât cel pe care îl acordă propriilor investitori sau investitorilor oricărui stat terț.

3. Prevederile acestui acord, referitoare la acordarea tratamentului național sau al tratamentului națiunii celei mai favorizate, nu vor fi interpretate în sensul de a obliga o parte contractantă să extindă asupra investitorilor celeilalte părți contractante avantajele sau privilegiile acordate în virtutea participării ca membru la:

a) orice uniune economică sau vamală, o zonă de liber schimb sau o organizație economică regională sau subregională, asociații ale Pieței Comune la care oricare dintre părțile contractante este sau ar putea să devină parte;

b) orice acord economic internațional, multilateral sau regional sau alt aranjament referitor în totalitate sau în principal la evitarea dublei impuneri sau la facilitarea comerțului de frontieră.

Articolul 4
Naționalizarea sau exproprierea

1. Investițiile la care se referă acest acord nu vor fi supuse nici unei măsuri care ar putea să limiteze permanent sau temporar drepturile reunite ale acestora de proprietate, posesiune, control sau utilizare, cu excepția celor care în mod specific sunt prevăzute de lege, de hotărâri sau ordine emise de curți sau tribunale care au jurisdicție.

2. Investițiile efectuate de către investitorii unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante nu vor fi expropriate, naționalizate, rechiziționate sau supuse altor măsuri având în mod direct sau indirect un efect similar (toate aceste măsuri denumite în continuare expropriere), decât dacă următoarele condiții sunt îndeplinite:

a) măsurile sunt adoptate în interes național sau în scopuri publice și în conformitate cu procedurile legale corespunzătoare;

b) măsurile nu sunt discriminatorii comparativ cu măsurile luate față de investițiile naționale sau investitorii interni sau față de investițiile și investitorii unor terțe țări;

c) se stabilește o procedură adecvată pentru a determina suma și modalitatea de plată a despăgubirii.

3. Despăgubirea va corespunde valorii efective și juste de piață a investiției, sub rezerva aplicării uneia din măsurile menționate în paragraful 1 al acestui articol și vor fi prompte, adecvate și efective.

4. Suma despăgubirii va fi determinată în conformitate cu principiile de evaluare internaționale recunoscute, cum ar fi valoarea efectivă și justă de piață a investiției cu puțin înainte de momentul în care s-a anunțat hotărârea de expropriere sau a fost dată publicității. În cazul în care valoarea justă de piață nu poate fi stabilită cu ușurință, cuantumul despăgubirii va fi hotărât pe principii echitabile, obiective, ținându-se seama între altele de capitalul investit, aprecierea sau deprecierea acestuia, veniturile curente, valoarea de înlocuire și orice alți factori pertinenți.

Despăgubirea va include dobânda calculată pe baza LIBOR la 6 luni acumulată de la data exproprierii până la data plății, cu excepția cazului când investitorul și-a păstrat beneficiul investiției expropriate până la data despăgubirii menționate.

5. În cazul în care nu se poate ajunge la o înțelegere între un investitor și partea contractantă cu îndatoriri, suma va fi calculată urmând procedura reglementării diferendelor în baza art. 8 al acestui acord.

6. Suma de despăgubire va fi plătită imediat investitorului, care are dreptul de a transfera aceste sume fără întârziere nejustificată, în valută liber convertibilă. O dată ce s-a stabilit cuantumul despăgubirii, se va emite prompt autorizația pentru repatrierea acesteia.

Articolul 5
Despăgubirea pentru deteriorări și pierderi

Investitorilor unei părți contractante, ale căror investiții efectuate pe teritoriul celeilalte părți contractante au suferit deteriorări sau pierderi ca urmare a unui război sau alt conflict armat, unei stări de necesitate națională, revoluției, revoltei, insurecției sau altor evenimente similare, incluzând deteriorări sau pierderi ocazionate de rechiziționare, li se vor acorda de către această din urmă parte contractantă, în ceea ce privește măsurile luate pentru repararea deteriorărilor sau pierderilor, un tratament nu mai puțin favorabil decât cel pe care îl acordă investitorilor săi naționali și, în orice caz, investitorilor oricărui stat terț. Sumele care rezultă din aplicarea acestui articol vor fi liber transferabile în valută convertibilă și fără întârziere.

Articolul 6
Repatrierea capitalului, profiturilor și veniturilor

1. Fiecare parte contractantă garantează investitorului celeilalte părți contractante cu privire la investițiile lor, efectuate în conformitate cu legile și reglementările sale, transferul liber al:

a) capitalului și sumelor adiționale folosite pentru menținerea și creșterea investițiilor;

b) veniturilor curente provenind din investiții cum sunt venitul net, dividendele, plăți pentru asistență și servicii tehnice, dobânzi și orice alte profituri;

c) sumelor provenite din vânzarea totală sau parțială, înstrăinarea sau lichidarea unei investiții;

d) plăților efectuate pentru rambursarea creditelor pentru investiții și a dobânzilor datorate, precum și fondurilor pentru rambursarea împrumuturilor referitoare la o investiție și a dobânzilor datorate;

e) unei părți adecvate din câștigurile cetățenilor celeilalte părți contractante provenite din munca și serviciile prestate de ei în legătură cu o investiție de pe teritoriul ei;

f) despăgubirilor la care se face referire în art. 4 și 5.

2. Fiecare parte contractantă va elibera, după îndeplinirea obligațiilor fiscale ce revin investiției, autorizațiile necesare - dacă sunt cerute - pentru a asigura executarea fără întârziere a acestor transferuri.

3. Transferurile de mai sus vor fi efectuate în valuta convertibilă în care a fost realizată investiția sau în orice altă valută liber convertibilă, dacă s-a convenit astfel, la cursul de schimb oficial în vigoare la data transferului.

4. Fără întârziere, în sensul acestui articol, sunt considerate transferurile care se efectuează într-un termen normal cerut pentru întocmirea formalităților de transfer. Termenul curge din ziua în care au fost înaintate autorităților competente, în mod corespunzător, cererea de transfer împreună cu documentele necesare și nu trebuie să depășească, în nici un caz, o perioadă de 2 luni. Aceleași prevederi urmează să fie aplicate transferurilor la care se referă art. 4, 5 și 7 din acest acord.

Articolul 7
Subrogarea

Dacă una dintre părțile contractante sau oricare din instituțiile acesteia efectuează plăți unui investitor de-al său în virtutea unei garanții pe care aceasta a acordat-o în legătură cu o investiție sau orice parte din aceasta, investită pe teritoriul celeilalte părți contractante, aceasta din urmă va recunoaște:

a) asumarea, fie ca efect al legii, sau ca urmare a unei tranzacții legale, a oricăror drepturi și pretenții de la acel investitor către prima parte contractantă sau către instituția acesteia;

b) că prima parte contractantă sau instituția acesteia este îndreptățită, în virtutea subrogării, să exercite drepturile și să susțină pretențiile acelui investitor.

Prima parte contractantă va fi îndreptățită, prin urmare, să exercite orice astfel de drept sau pretenție în aceleași limite ca și predecesorul său în titlu. Cu privire la transferul plăților părții contractante sau instituției acesteia, în virtutea acestei subrogări, se vor aplica prevederile art. 6.

Articolul 8
Reglementarea diferendelor privind investițiile dintre investitori și părțile contractante

1. Orice diferend între o parte contractantă și un investitor al celeilalte părți contractante privind o investiție a acestui investitor pe teritoriul primei părți contractante, incluzând diferendele referitoare la despăgubirile pentru expropriere și diferendele referitoare la suma plății corespunzătoare a acesteia, va fi soluționat, pe cât posibil, pe cale amiabilă prin consultări și negocieri între părțile la diferend.

2. În cazul în care un astfel de diferend nu poate fi soluționat pe cale amiabilă în termen de 6 luni de la data cererii scrise pentru reglementare, investitorul respectiv va putea supune diferendul, la alegerea sa, pentru soluționare la:

a) tribunalul părții contractante, la orice instanță, având jurisdicție teritorială;

b) un tribunal arbitral ad-hoc, în conformitate cu Regulile de arbitraj ale comisiei O.N.U. pentru legile comerțului internațional (UNCITRAL). Arbitrajul se va desfășura în conformitate cu standardele de arbitraj ale Comisiei O.N.U. pentru legile comerțului internațional referitoare la Rezoluția 31/98 din 15 decembrie 1976, adoptată de Adunarea Generală O.N.U. Arbitrul sau arbitrii și președintele, dacă va fi cazul, vor fi cetățeni ai unor state care au relații diplomatice cu ambele părți contractante și, în ceea ce privește confirmarea și punerea în aplicare a deciziei tribunalului arbitral în teritoriul părților contractante, acestea vor fi guvernate de legislația națională corespunzătoare în conformitate cu convențiile internaționale la care acestea sunt părți;

c) Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții pentru aplicarea procedurilor prevăzute în Convenția de la Washington din 18 martie 1965 referitoare la reglementarea diferendelor relative la investiții între state și cetățenii altor state.

Cu toate acestea, în contractele specifice, investitorii și părțile contractante pot să convină asupra procedurilor de soluționare a disputelor.

3. Partea contractantă care este parte la un diferend nu va invoca în apărarea sa, în nici un moment în timpul desfășurării procedurilor implicând un diferend privind investițiile, imunitatea sa sau faptul că investitorul a primit, în baza unui contract de asigurare, o despăgubire acoperind în întregime sau parțial pagubele sau pierderile suferite.

Articolul 9
Reglementarea diferendelor dintre părțile contractante

1. Diferendele dintre părțile contractante privind interpretarea sau aplicarea acestui acord vor fi soluționate, pe cât posibil, prin negocieri între cele două părți contractante. Dacă un astfel de diferend nu poate fi astfel reglementat într-un termen de 6 luni de la data la care una dintre părțile contractante a notificat în scris celeilalte părți contractante, atunci el va fi supus, la cererea oricăreia dintre părțile contractante, unui tribunal arbitral, în conformitate cu prevederile acestui articol.

2. Tribunalul arbitral va fi constituit, pentru fiecare caz în parte, în molul următor: fiecare parte contractantă desemnează un arbitru; cei doi arbitri propun un cetățean al unui stat terț care la aprobarea celor două părți contractante va fi numit președinte. Arbitrii vor fi numiți într-un termen de 3 luni, iar președintele, într-un termen de 5 luni de la primirea cererii de arbitraj.

3. Dacă în decursul oricăreia din perioadele menționate la paragraful 2 nu au fost efectuate numirile necesare, oricare parte contractantă poate să invite pe președintele Curții Internaționale de Justiție să facă numirile necesare în timp de 3 luni. Dacă președintele este cetățean al uneia dintre părțile contractante sau este împiedicat să exercite funcția menționată, va fi invitat vicepreședintele Curții Internaționale de Justiție să facă numirile necesare. Dacă vicepreședintele este cetățean al uneia dintre părțile contractante sau dacă el este, de asemenea, împiedicat să exercite funcția menționată, membrul Curții Internaționale de Justiție care urmează imediat în grad și nu este cetățean al uneia dintre părțile contractante va fi invitat să facă numirile necesare.

4. Tribunalul arbitral va adopta hotărârea sa pe baza prevederilor prezentului acord, ale altor acorduri încheiate între părțile contractante, precum și a principiilor și normelor generale ale dreptului internațional. Hotărârea va fi adoptată prin majoritate de voturi. Aceasta hotărâre va fi definitivă și obligatorie.

5. Fiecare parte contractantă va suporta cheltuielile pentru arbitrul pe care l-a desemnat, precum și cele privind reprezentarea sa în procedura arbitrală. Cheltuielile privind președintele și celelalte cheltuieli vor fi suportate în părți egale de părțile contractante.

6. Tribunalul arbitral își va stabili propria procedură.

Articolul 10
Aplicarea acordului și aplicarea altor prevederi

Acest acord se va aplica și investițiilor realizate de investitorii unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante înainte de intrarea în vigoare a acestui acord și acceptate în conformitate cu prevederile legale în vigoare ale fiecărei părți contractante. Totuși, acordul nu se va aplica diferendelor survenite anterior intrării în vigoare a acestui acord.

1. Ori de câte ori un caz este guvernat atât de acest acord, cât și de alt acord internațional la care ambele părți contractante sunt părți, sau dacă este guvernat de către legislația generală internațională, prevederile cele mai favorabile, de la caz la caz, vor fi aplicate părților contractante și investitorilor acestora.

2. Ori de câte ori, ca rezultat al legilor și al altor dispoziții legale generale, una dintre părțile contractante a prevăzut un tratament mai avantajos pentru investitorii celeilalte părți contractante decât acela prevăzut în acest acord, acestora li se va acorda acest tratament mai favorabil.

În cazul unor contracte speciale dintre un investitor și cealaltă parte contractantă, prevederile acestor contracte, fără a prejudicia prevederile prezentului acord, vor prevala în favoarea investitorului în cauză.

Articolul 11
Intrarea în vigoare, valabilitatea și expirarea

1. Acest acord va intra în vigoare la ultima dată la care una dintre cele două părți contractante va notifica celeilalte îndeplinirea procedurilor legale corespunzătoare.

2. Acordul va rămâne în vigoare 10 ani de la data la care procedurile legale indicate la paragraful 1 al prezentului articol au fost îndeplinite și va fi reînnoit în mod tacit pentru noi perioade de 5 ani, cu excepția cazului când una dintre părțile contractante îl denunță printr-o notificare prealabilă scrisă, cu un an înainte de data expirării.

3. În cazul investițiilor efectuate înainte de data expirării prezentului acord, așa cum este prevăzut în acest articol 11, prevederile articolelor de la 1 la 10 vor rămâne în vigoare pe o perioadă viitoare de 5 ani după datele menționate mai sus.


Drept pentru care subsemnații, fiind pe deplin autorizați de către guvernele lor respective, au semnat prezentul acord.

Încheiat la Roma la 6 decembrie 1990, în trei exemplare originale, fiecare în limbile română, italiană și engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de diferențe de interpretare, textul în limba engleză va fi considerat text de referință.

Pentru Guvernul României
Eugen Dijmărescu
Pentru Guvernul Italiei
Gianni de Michelis


[modificare] Protocol

Cu ocazia semnării Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Italia cu privire la promovarea și garantarea reciprocă a investițiilor, părțile contractante au convenit asupra următoarelor clauze, care vor fi considerate ca parte integrantă a acordului de mai sus.

1. În ceea ce privește România, prevederile art. 6 se aplică în așa fel încât transferul liber trebuie să se efectueze din disponibilitățile existente în contul bancar în valută liber convertibilă al investitorului.

2. În cazul în care investitorii italieni, la cererea lor, au obținut, chiar anterior, o autorizație specifică pentru transferul tuturor veniturilor sau al unei părți a acestora, obținute în valută românească, autoritățile române competente vor asigura valuta liber convertibilă necesară pentru transferul veniturilor din investiția amintită sau din înstrăinarea sau lichidarea ei parțială sau totală.

3. Prevederile mai sus menționate se vor aplica în legătură cu art. 7 al acordului privind transferul plăților în cazul subrogării.


Încheiat la Roma la 6 decembrie 1990, în trei exemplare originale, fiecare în limbile română, italiană și engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de diferențe de interpretare, textul în limba engleză va fi considerat text de referință.

Pentru Guvernul României
Eugen Dijmărescu
Pentru Guvernul Italiei
Gianni de Michelis