O nouă eră de democrație, pace și unitate

Noi, șefii de stat sau de guvern ai statelor participante la Conferința pentru securitate și cooperare în Europa, ne-am reunit la Paris într-o epocă de profunde schimbări și de speranțe istorice. Era de confruntare și divizare a Europei a luat sfârșit. Noi declarăm că relațiile noastre se vor întemeia, de acum înainte, pe respect și cooperare.

Europa se eliberează de moștenirea trecutului. Curajul bărbaților și femeilor, puterea voinței popoarelor și forța ideilor Actului final de la Helsinki au deschis o eră nouă de democrație, pace și unitate în Europa.

În prezent ne revine să înfăptuim speranțele și așteptările pe care popoarele noastre le-au nutrit timp de decenii: o angajare nestrămutată în favoarea democrației întemeiate pe drepturile omului și libertățile fundamentale; prosperitatea prin libertate economică și echitate socială; o securitate egală pentru toate țările noastre.

Cele zece principii ale Actului final ne vor călăuzi spre acest viitor ambițios, așa cum ne-au luminat calea spre relații mai bune în decursul ultimilor cincisprezece ani. Înfăptuirea deplină a tuturor angajamentelor C.S.C.E. trebuie să constituie temelia inițiativelor pe care le adoptăm astăzi pentru ca națiunile noastre să trăiască conform aspirațiilor lor.

Drepturile omului, democrația și statul de drept

Ne angajăm să edificăm, să consolidăm și să întărim democrația ca unic sistem de guvernământ al națiunilor noastre, urmărind să ne ghidăm după următoarele:

Drepturile omului și libertățile fundamentale sunt inerente tuturor ființelor umane, inalienabile și garantate prin lege. Protecția și promovarea lor constituie prima îndatorire a guvernului. Respectarea lor reprezintă o garanție esențială în fața unui stat cu puteri excesive. Înfăptuirea și exercitarea lor deplină constituie baza libertății, dreptății și păcii.

Guvernul democratic se întemeiază pe voința poporului, exprimată periodic prin alegeri libere și corecte. Democrația are ca fundament respectarea persoanei umane și a statului de drept. Democrația reprezintă cea mai bună garanție a libertății de expresie, a toleranței față de orice grupuri ale societății și a egalității șanselor pentru fiecare persoană.

Democrația, prin caracterul său reprezentativ și pluralist, presupune responsabilitate față de electorat, obligația autorităților de a se conforma legii și exercitarea imparțială a justiției. Nimeni nu este deasupra legii.

Afirmăm că orice individ, fără discriminare, are dreptul la:

• libertatea de gândire, conștiință și religie sau de convingere;
• libertatea de expresie;
• libertatea de asociere și de întrunire pașnică;
• libertatea de mișcare;

nimeni nu va fi supus:

• unei arestări sau dețineri arbitrare;
• unei torturi sau oricărui alt tratament sau pedepse aspre, inumane sau degradante;

fiecare are, în plus, dreptul:

• de a-și cunoaște și de a-și face respectate drepturile;
• de a participa la alegeri libere și corecte;
• de a fi judecat în mod echitabil și public dacă este acuzat de comiterea unui delict;
• de a avea individual sau în asociere o proprietate și de a exercita activități individuale;
• de a se bucura de drepturi economice, sociale și culturale.

Afirmăm că identitatea etnică, culturală, lingvistică și religioasă a minorităților naționale va fi protejată, iar persoanele aparținând acestor minorități au dreptul de a exprima liber, prezerva și dezvolta această identitate, fără nici o discriminare și în condițiile unei depline egalități în fața legii.

Vom asigura ca fiecare să se bucure de apărare efectivă, pe plan național și internațional, împotriva oricărei violări a drepturilor sale.

Respectarea deplină a acestor principii constituie baza pe care ne vom strădui să edificăm noua Europă.

Statele noastre vor coopera și își vor acorda sprijin reciproc pentru a face ireversibile cuceririle democratice.

Libertatea economică și responsabilitatea

Libertatea economică, justiția socială și atitudinea responsabilă față de mediul înconjurător sunt indispensabile prosperității.

Libertatea de voință a individului, exercitată în democrație și protejată de statul de drept, constituie condiția necesară unei dezvoltări economice și sociale fructuoase. Vom favoriza o activitate economică desfășurată cu respectarea și afirmarea demnității umane.

Libertatea și pluralismul politic sunt elemente necesare în realizarea obiectivului nostru comun de dezvoltare a economiilor de piață pentru o creștere economică susținută, prosperitate, justiție socială, utilizare mai deplină a forței de muncă și folosirea eficientă a resurselor economice. Succesul tranziției la economia de piață de către țări care fac eforturi în această direcție este important și în interesul tuturor. El ne va permite să atingem un nivel mai înalt de prosperitate, ceea ce reprezintă obiectivul nostru comun. Vom coopera în acest scop.

Protecția mediului înconjurător este o responsabilitate comună a tuturor națiunilor noastre. Sprijinind eforturile naționale și regionale în acest domeniu, trebuie să ținem seama și de necesitatea stringentă a unei acțiuni comune pe scară mai largă.

Relațiile de prietenie între statele participante

Acum, când se deschide o nouă eră în Europa, suntem hotărâți să dezvoltăm și să întărim relațiile de prietenie și de cooperare între statele Europei, S.U.A. și Canada, și să promovăm prietenia între popoarele noastre.

Pentru menținerea și întărirea democrației, păcii și unității în Europa, reafirmăm solemn angajamentul nostru de a respecta pe deplin cele zece principii ale Actului final de la Helsinki.

Reînnoim valabilitatea constantă a celor zece principii și hotărârea noastră de a le înfăptui în practică. Toate principiile se aplică în mod egal și fără rezerve, fiecare dintre ele fiind interpretat ținând seama de celelalte. Ele constituie baza relațiilor noastre.

Conform obligațiilor decurgând din Carta O.N.U. și angajamentelor asumate privind Actul final de la Helsinki, reafirmăm hotărârea noastră de a ne abține de la amenințarea sau folosirea forței împotriva integrității teritoriale sau independenței politice a oricărui stat, sau de la acțiuni de orice alt mod incompatibil cu principiile sau scopurile acestor documente.

Reamintim că nerespectarea obligațiilor asumate conform Cartei O.N.U. constituie o încălcare a dreptului internațional.

Reînnoim angajamentul nostru de a reglementa diferendele prin mijloace pașnice. Hotărâm crearea unor mecanisme de prevenire și reglementare a conflictelor între statele participante.

O dată cu sfârșitul divizării Europei, ne vom strădui să conferim o nouă calitate relațiilor noastre în domeniul securității, cu respectarea deplină a libertății de alegere a fiecăruia în acest domeniu. Securitatea este indivizibilă, iar securitatea fiecărui stat participant este legată în mod indisolubil de cea a tuturor celorlalți. În consecință, ne angajăm să cooperăm pentru întărirea încrederii și securității între noi și să promovăm controlul asupra înarmărilor și dezarmării.

Salutăm Declarația comună a celor 22 de state privind îmbunătățirea relațiilor lor.

Ne vom întemeia relațiile pe adeziunea noastră comună la valorile democratice, la drepturile omului și libertățile fundamentale. Suntem convinși că progresele democrației, precum și respectarea și exercitarea efectivă a drepturilor omului sunt indispensabile întăririi păcii și securității între statele noastre. Reafirmăm egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul lor la autodeterminare, conform Cartei O.N.U. și normelor pertinente ale dreptului internațional în acest domeniu, inclusiv a celor referitoare la integritatea teritorială a statelor.

Suntem hotărâți să intensificăm consultările politice și să lărgim cooperarea pentru rezolvarea problemelor economice, sociale, ale mediului înconjurător, culturale și umanitare. Această voință comună și interdependența noastră tot mai mare vor contribui la depășirea neîncrederii datând de mai multe decenii, la întărirea stabilității și edificarea unei Europe unite.

Dorim ca Europa să fie o sursă a păcii, deschisă dialogului și cooperării cu celelalte state, favorabilă schimburilor și angajată în căutarea unor răspunsuri comune la provocările viitorului.

Securitatea

Consolidarea democrației și întărirea securității vor influența favorabil relațiile noastre de prietenie. Salutăm semnarea de către cele 22 de state participante a Tratatului privind forțele armate convenționale în Europa care va duce la reducerea nivelurilor forțelor armate. Aprobăm adoptarea unei noi serii substanțiale de măsuri de încredere și de securitate care vor conduce la o mai mare transparență și încredere între statele participante. Aceasta reprezintă pași importanți spre întărirea stabilității și securității în Europa.

Reducerea fără precedent a forțelor armate, ca rezultat al Tratatului privind forțele armate convenționale în Europa, împreună cu noile abordări ale securității și cooperării în cadrul procesului C.S.C.E., vor conduce la o nouă înțelegere a securității în Europa și o nouă dimensiune a relațiilor noastre. În acest context, recunoaștem pe deplin libertatea statelor de a-și alege aranjamentele proprii în domeniul securității.

Unitatea

Europa liberă, formând un singur tot, reclamă o nouă relansare. Chemăm popoarele noastre să se asocieze la această măreață operă.

Luăm act cu mare satisfacție de Tratatul privind reglementarea definitivă cu privire ia Germania, semnat la Moscova, la 12 septembrie 1990, și salutăm sincer faptul că poporul german s-a reunit într-un singur stat, conform principiilor Actului final al Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa și în deplin acord cu vecinii săi. Realizarea unității naționale a Germaniei este o contribuție importantă la instaurarea unei ordini de pace justă și durabilă în Europa unită, democratică și conștientă de responsabilitatea sa în domeniul stabilității, păcii și cooperării.

Participarea în comun a statelor din America de Nord și a celor din Europa este o caracteristică fundamentală a C.S.C.E., aceasta se află la baza rezultatelor înregistrate până în prezent și este esențială pentru viitorul procesului C.S.C.E. Adeziunea noastră constantă la valori pe care le împărtășim în comun, precum și moștenirea noastră comună constituie legături care ne unesc.

Cu toată diversitatea națiunilor noastre, suntem uniți în angajamentul de a lărgi cooperarea în toate domeniile. Problemele complexe cu care ne confruntăm vor putea fi soluționate numai printr-o acțiune comună, cooperare și solidaritate.

C.S.C.E. și lumea

Destinul națiunilor noastre este legat de cel al tuturor celorlalte națiuni. Sprijinim pe deplin O.N.U. și întărirea rolului său în promovarea păcii, securității și dreptății internaționale. Reafirmăm angajamentul nostru față de principiile și obiectivele O.N.U., așa cum sunt enunțate în cartă, și condamnăm orice încălcare a acestor principii. Notăm cu satisfacție rolul tot mai important al O.N.U. în viața internațională și eficiența sa în creștere, ca urmare a îmbunătățirii relațiilor dintre statele noastre.

Conștienți de urgența nevoilor unei mari părți a omenirii, ne angajăm să fim solidari cu toate celelalte țări. Adresăm, deci, astăzi, de la Paris, un apel tuturor națiunilor lumii. Suntem gata să ne alăturăm ansamblului statelor și fiecăruia dintre ele în efortul comun de a apăra și promova comunitatea valorilor umane fundamentale.

Orientări pentru viitor

Pornind de la angajamentul nostru ferm de a aplica pe deplin toate principiile și prevederile C.S.C.E., suntem deciși să dăm acum un nou impuls dezvoltării echilibrate, atotcuprinzătoare a cooperării noastre pentru a răspunde nevoilor și aspirațiilor popoarelor noastre.

Dimensiunea umană

Declarăm că hotărârea noastră de a respecta drepturile omului și libertățile fundamentale este irevocabilă. Vom aplica pe deplin și vom dezvolta prevederile C.S.C.E. în domeniul dimensiunii umane.

Pornind de la Documentul Reuniunii de la Copenhaga a Conferinței asupra dimensiunii umane, vom coopera pentru întărirea instituțiilor democratice și promovarea aplicării principiului statului de drept. În acest sens, hotărâm convocarea unui seminar de experți, la Oslo, în perioada 4-15 noiembrie 1991.

Hotărâți să încurajăm prețioasa contribuție a minorităților naționale în viața societăților noastre, ne angajăm să îmbunătățim în continuare situația acestora. Reafirmăm profunda convingere că relațiile amicale între popoarele noastre, precum și pacea, dreptatea, stabilitatea și democrația reclamă protejarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a minorităților naționale și crearea condițiilor pentru promovarea acestei identități. Declarăm că problemele referitoare la minoritățile naționale pot fi soluționate în mod satisfăcător numai într-un cadru politic democratic. Totodată, recunoaștem că drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale trebuie respectate pe deplin, ca parte a drepturilor universale ale omului. Conștienți de faptul că extinderea cooperării privind minoritățile naționale și îmbunătățirea protecției lor sunt necesare și urgente, hotărâm convocarea unei reuniuni de experți asupra minorităților naționale, care va avea loc la Geneva, în perioada 1-19 iulie 1991.

Ne exprimăm hotărârea de a lupta împotriva tuturor formelor de ură rasială sau etnică, de antisemitism, xenofobie și discriminare față de orice persoană, precum și de persecuție pentru motive religioase sau ideologice.

Conform angajamentelor asumate în cadrul C.S.C.E., subliniem că libertatea de mișcare și de contacte între cetățenii noștri, precum și libera circulație a informației și ideilor sunt esențiale pentru menținerea și dezvoltarea societăților libere și a unor culturi înfloritoare. Salutăm intensificarea turismului și a călătoriilor între țările noastre.

Mecanismul dimensiunii umane și-a dovedit utilitatea și, ca urmare, suntem hotărâți să-l dezvoltăm prin includerea de noi proceduri, cuprinzând, între altele, serviciile unor experți sau ale unui colegiu de personalități eminente, având experiență în problemele drepturilor omului care s-ar putea ridica în cadrul mecanismului. Vom asigura, în contextul mecanismului, participarea persoanelor private la protecția drepturilor lor.

În consecință, ne angajăm să extindem, în continuare, angajamentele noastre în această privință, îndeosebi cu prilejul Reuniunii de la Moscova a Conferinței asupra dimensiunii umane, fără a prejudicia obligațiile asumate în cadrul instrumentelor internaționale existente la care statele noastre pot fi părți.

Recunoaștem importanta contribuție a Consiliului Europei la promovarea drepturilor omului, principiilor democrației și statului de drept, precum și la dezvoltarea cooperării culturale. Salutăm pașii întreprinși de mai multe state participante în legătură cu aderarea lor la Consiliul Europei și la Convenția europeană a drepturilor omului. Salutăm, de asemenea, faptul că Consiliul Europei este gata să pună experiența sa în folosul C.S.C.E.

Securitatea

Schimbarea situației politico-militare din Europa deschide noi posibilități pentru eforturi comune în domeniul securității militare. Acțiunea noastră se va sprijini pe rezultatele importante obținute prin Tratatul asupra forțelor armate convenționale în Europa și în cadrul Negocierilor asupra măsurilor de încredere și securitate (C.S.B.M.). Ne angajăm să continuăm Negocierile C.S.B.M. pe baza aceluiași mandat și să ne străduim să le încheiem cel mai târziu până la reuniunea care va avea loc la Helsinki, în 1992, în cadrul „urmărilor” C.S.C.E. Salutăm, totodată, hotărârea statelor participante implicate de a continua Negocierile asupra forțelor armate convenționale în Europa, pe baza aceluiași mandat, și de a se strădui să le încheie cel târziu până la Reuniunea de la Helsinki din cadrul „urmărilor” C.S.C.E. După o perioadă de pregătiri pe plan național, sperăm să trecem la o cooperare mai structurată între toate statele participante în problemele securității și la discuții și consultări între cele 34 de state participante pentru stabilirea, începând cu 1992, o dată cu încheierea Reuniunii de la Helsinki din cadrul „urmărilor” C.S.C.E., de noi negocieri privind dezarmarea și întărirea încrederii și securității, deschise tuturor statelor participante la C.S.C.E.

Chemăm la încheierea, cât mai grabnică, a Convenției asupra interzicerii generale și globale, sub control efectiv a armelor chimice și avem intenția de a fi printre primii semnatari ai acestui document.

Reafirmăm importanța inițiativei privind „Cerul deschis” și chemăm la finalizarea cu succes a negocierilor în această problemă cât mai curând posibil.

Deși riscul unui conflict în Europa s-a diminuat, alte pericole amenință stabilitatea societăților noastre. Suntem hotărâți să conlucrăm pentru apărarea instituțiilor democratice împotriva activităților care încalcă independența, egalitatea suverană sau integritatea teritorială a statelor participante. Este vorba, îndeosebi, de activități ilegale, incluzând presiunea exercitată din afară, constrângerea și subversiunea.

Condamnăm, fără rezervă, drept criminale orice acțiuni, metode sau practici teroriste și ne exprimăm hotărârea de a acționa pentru eradicarea acestora, atât pe plan bilateral, cât și printr-o cooperare multilaterală. Ne vom uni, de asemenea, forțele pentru combaterea traficului ilicit de droguri.

Fiind conștienți de faptul că reglementarea pe cale pașnică a diferendelor este un corolar esențial al obligației statelor de a se abține de la amenințarea sau folosirea forței, factori determinanți ai menținerii și consolidării păcii și securității internaționale, noi vom căuta atât căi eficiente de prevenire, prin mijloace politice, a conflictelor care ar putea izbucni, cât și definirea, în conformitate cu dreptul internațional, de mecanisme corespunzătoare pentru reglementarea pașnică a diferendelor care ar putea apărea. În consecință, ne angajăm să căutăm noi forme de cooperare în acest domeniu, îndeosebi o gamă de metode de reglementare pașnică a diferendelor, inclusiv implicarea obligatorie a unei terțe părți.

Subliniem faptul că în acest context va trebui să se folosească pe deplin posibilitățile oferite de Reuniunea privind reglementarea pașnică a diferendelor care va avea loc la Valetta, la începutul anului 1991. Consiliul miniștrilor afacerilor externe va lua în considerare raportul Reuniunii de la Valetta.

Cooperarea economică

Subliniem faptul că o cooperare economică, bazată pe economia de piață constituie un element esențial al relațiilor noastre și va contribui la construcția unei Europe prospere și unite. Instituțiile democratice și libertatea economică favorizează progresul economic și social, așa cum este recunoscut în Documentul Conferinței de la Bonn privind cooperarea economică, ale cărei rezultate le sprijinim cu hotărâre.

Subliniem, totodată, că cooperarea în domeniul economic, al științei și tehnologiei constituie, în prezent, unul din pilonii importanți ai C.S.C.E. Statele participante vor trebui să examineze periodic progresele realizate în aceste domenii și să le imprime noi impulsuri.

Suntem convinși de necesitatea extinderii cooperării noastre economice, de ansamblu, încurajării inițiativei libere, lărgirii și diversificării comerțului în conformitate cu regulile G.A.T.T. Vom încuraja echitatea socială, progresul, precum și creșterea bunăstării popoarelor noastre. În acest context, recunoaștem importanța unei politici eficiente pentru soluționarea problemei șomajului.

Reafirmăm necesitatea continuării sprijinului acordat țărilor democratice în tranziție spre economia de piață și crearea bazelor unei creșteri economice și sociale pe forțe proprii, așa cum s-a angajat să procedeze Grupul celor 24. Subliniem, de asemenea, necesitatea integrării mai profunde în sistemul economic și financiar internațional, ceea ce implică acceptarea atât a obligațiilor, cât și a avantajelor.

Considerăm că, o dată cu acordarea unei atenții sporite cooperării economice în cadrul procesului C.S.C.E., trebuie avute în vedere interesele statelor participante în curs de dezvoltare.

Reamintim legătura dintre respectarea și promovarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și progresul științific.

Cooperarea în domeniul științei și tehnologiei va juca un rol fundamental în dezvoltarea economico-socială. În consecință, ea va trebui orientată către o distribuire mai largă a informațiilor și cunoștințelor științifice și tehnice pertinente, în scopul depășirii decalajelor tehnologice existente între statele participante. Încurajăm, de asemenea, statele participante să conlucreze pentru dezvoltarea potențialului uman și a spiritului de liberă inițiativă.

Suntem hotărâți să imprimăm impulsul necesar cooperării între statele noastre în domeniul energiei, transporturilor și turismului pentru dezvoltarea economico-socială. Salutăm, în special, acțiunile practice menite să creeze condiții optime pentru o dezvoltare economică și rațională a resurselor energetice, ținând seama de considerentele privind protejarea mediului înconjurător.

Recunoaștem rolul important al Comunității Europene în dezvoltarea politico-economică a Europei. Organizațiilor economice internaționale, cum sunt Comisia Economică a O.N.U. pentru Europa (C.E.E./O.N.U.), instituțiile de la Bretton Woods, Organizația pentru cooperare și dezvoltare economică (O.C.D.E.), Asociația Europeană a Liberului Schimb (A.E.L.S.) și Camera Internațională de Comerț (C.I.C.) le revine, de asemenea, o sarcină importantă în promovarea cooperării economice, care să fie întărită prin crearea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (B.E.R.D.). Pentru urmărirea realizării obiectivelor noastre, subliniem necesitatea coordonării eficiente a activităților acestor organizații și accentuăm asupra cerinței de a găsi metode pentru participarea tuturor statelor noastre la aceste activități.

Mediul înconjurător

Recunoaștem necesitatea urgentă a examinării problemelor mediului și importanța eforturilor individuale sau în cooperare în acest domeniu. Ne angajăm să intensificăm eforturile noastre pentru protejarea și ameliorarea mediului în scopul restabilirii și menținerii unui echilibru ecologic sănătos al aerului, apei și solului. Suntem, în consecință, deciși să utilizăm pe deplin cadrul C.S.C.E. pentru formularea de obiective și angajamente comune în domeniul mediului și să continuăm astfel rezultatele muncii consacrate în Raportul Reuniunii de la Sofia privind protecția mediului înconjurător.

Subliniem rolul important al unei societăți bine informate care permite publicului și indivizilor să ia inițiative în ceea ce privește ameliorarea mediului. În acest scop, ne angajăm să promovăm sensibilizarea și educarea publicului în domeniul mediului, ca și al informării acestuia asupra impactului politicilor, proiectelor și programelor asupra mediului înconjurător.

Acordăm prioritate introducerii de tehnologii curate și nepoluante, fiind conștienți de nevoia de a sprijini țările care nu au încă propriile mijloace pentru măsuri corespunzătoare.

Subliniem că politicile privind protecția mediului ar trebui însoțite de măsurile legislative potrivite și de structurile administrative care să asigure implementarea lor efectivă.

Insistăm asupra nevoii unor noi măsuri de evaluare sistematică a respectării angajamentelor existente, mai mult, pentru dezvoltarea unor angajamente mai ambițioase în ceea ce privește notificarea și schimbul de informații asupra stării mediului și riscurilor potențiale pentru mediu. Salutăm, de asemenea, crearea Agenției europene pentru mediu (A.E.M.). Salutăm activitățile operaționale, studiile pe probleme și analizele politicilor efectuate în cadrul diverselor organizații internaționale angajate în protecția mediului, ca: Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (P.N.U.M.), Comisia economică a O.N.U. pentru Europa (C.E.E./O.N.U.) și Organizația pentru cooperare și dezvoltare economică (O.C.D.E.). Subliniem necesitatea întăririi cooperării și unei eficiente coordonări între ele.

Cultura

Recunoaștem faptul că cultura noastră comună europeană și valorile noastre comune au contribuit în mod esențial la depășirea divizării continentului. În consecință, subliniem atașamentul nostru la libertatea de creație și la protejarea și promovarea patrimoniului nostru cultural și spiritual, în toată bogăția și diversitatea sa.

Ca urmare a schimbărilor recent intervenite în Europa, subliniem importanța sporită a Simpozionului de la Cracovia și ne așteptăm ca acesta să examineze orientările pentru intensificarea cooperării în domeniul culturii. Invităm Consiliul Europei să-și aducă contribuția la acest simpozion.

Pentru promovarea unei mai bune cunoașteri reciproce între popoarele noastre, vom favoriza crearea de centre culturale în orașele altor state participante, ca și o cooperare sporită în domeniul tehnicilor audiovizuale și schimburilor mai largi în domeniul muzicii, teatrului, literaturii și artelor.

Suntem hotărâți să facem eforturi deosebite în cadrul politicilor noastre pe plan național pentru a promova o mai bună înțelegere, îndeosebi între tineri, prin schimburi culturale, cooperare în toate domeniile educației și, mai ales, prin predarea și pregătirea în limbile altor state participante. Intenționăm să examinăm primele rezultate ale acestei acțiuni la Reuniunea de la Helsinki din cadrul „urmărilor” C.S.C.E., care va avea loc în 1992.

Muncitori migranți

Recunoaștem că problemele muncitorilor migranți și ale familiilor lor rezidente legal în țara de primire comportă aspecte economice, culturale și sociale ca și propria lor dimensiune umană. Reafirmăm că protecția și promovarea drepturilor, ca și respectul obligațiilor internaționale pertinente sunt preocuparea noastră comună.

Mediterana

Considerăm că schimbările politice fundamentale intervenite în Europa au o semnificație pozitivă pentru regiunea Mediteranei.

Vom continua, în consecință, eforturile noastre pentru întărirea securității și cooperării în Mediterana, ca factor important pentru stabilitatea în Europa. Salutăm raportul Reuniunii privind Mediterana de la Palma de Mallorca, ale cărei rezultate le susținem în întregime.

Suntem preocupați de tensiunile persistente în regiune și reiterăm hotărârea noastră de a intensifica eforturile pentru a găsi, prin mijloace pașnice, soluții juste, viabile și durabile, fondate pe respectul principiilor din Actul final, la problemele cruciale nerezolvate. Dorim să promovăm condiții favorabile dezvoltării armonioase și diversificării relațiilor cu statele mediteraneene neparticipante.

Intensificarea cooperării cu aceste state va fi continuată în scopul promovării dezvoltării economice și sociale și, în consecință, al creșterii stabilității în regiune. De aceea, ne vom strădui, împreună cu aceste țări, să reducem substanțial decalajul între Europa și vecinii săi mediteraneeni în ceea ce privește nivelul prosperității.

Organizații neguvernamentale

Ne reamintim rolul important jucat de organizațiile neguvernamentale, grupurile religioase și altele și indivizi în realizarea obiectivelor C.S.C.E. și vom continua să facilităm activitățile lor pentru punerea în practică a angajamentelor C.S.C.E. de către statele participante. Pentru a realiza sarcinile lor importante, organizațiile, grupurile și indivizii trebuie implicați de o manieră corespunzătoare în activitățile și noile structuri ale C.S.C.E.

Noi structuri și instituții ale procesului C.S.C.E.

Eforturile noastre comune pentru consolidarea respectării drepturilor omului, democrației și statului de drept, întărirea păcii și promovarea unității în Europa reclamă o nouă calitate a dialogului politic și cooperării și, în consecință, o dezvoltare a structurilor C.S.C.E.

Intensificarea consultărilor noastre la toate nivelurile este de o importanță primordială pentru modelarea relațiilor noastre viitoare. În acest scop, decidem ceea ce urmează:

Noi, șefi de stat sau guvern, vom ține reuniunea noastră viitoare la Helsinki cu ocazia reuniunii organizate în cadrul „urmărilor” C.S.C.E., care va avea loc în 1992. Ulterior, ne vom întâlni cu ocazia următoarelor reuniuni din cadrul „urmărilor” C.S.C.E. Miniștrii noștri de externe se vor întâlni ca un consiliu, în mod regulat și cel puțin o dată pe an. Aceste reuniuni vor constitui forumul central al consultărilor politice în cadrul procesului C.S.C.E. Consiliul va examina problemele relevante ale Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa și va lua deciziile corespunzătoare.

Prima reuniune a consiliului va avea loc la Berlin.

Un comitet al înalților funcționari va pregăti reuniunile consiliului și va executa deciziile sale. Comitetul va analiza problemele curente și va putea să ia decizii corespunzătoare, inclusiv sub forma recomandărilor către consiliu. Reuniuni suplimentare ale reprezentanților statelor participante vor putea fi convenite pentru dezbaterea problemelor ce prezintă un caracter urgent.

Consiliul va examina elaborarea de prevederi privind convocarea de reuniuni ale Comitetului înalților funcționari în situații de urgență.

Statele participante pot conveni, de asemenea, convocarea de reuniuni ale altor miniștri.

Pentru a asigura sprijinul administrativ al acestor consultări, stabilim crearea unui secretariat la Praga.

Reuniunile statelor participante din cadrul „urmărilor” C.S.C.E. vor avea loc, de regulă, o dată la doi ani, pentru a permite statelor participante să evalueze situația, să examineze realizarea angajamentelor lor și să analizeze pașii următori în cadrul procesului C.S.C.E.

Decidem crearea, la Viena, a unui Centru pentru prevenirea conflictelor, pentru a ajuta consiliul să reducă riscul unui conflict. Decidem stabilirea unui birou pentru alegeri libere la Varșovia, pentru a facilita contactele și schimbul de informații asupra alegerilor în statele participante.

Recunoscând rolul important pe care parlamentarii îl pot juca în procesul C.S.C.E., facem apel la o implicare sporită a parlamentelor în cadrul C.S.C.E., îndeosebi prin crearea unei Adunări parlamentare a C.S.C.E., reunind membri ai parlamentelor din toate țările participante. În acest scop, insistăm să se continue contactele la nivel parlamentar pentru a examina domeniul de activitate, metodele de lucru și regulile de procedură ale unei asemenea structuri parlamentare a C.S.C.E., pe baza experienței și activităților întreprinse în acest domeniu.

Cerem miniștrilor noștri de externe să examineze din nou această problemă cu ocazia primei lor reuniuni în calitate de consiliu.

* * *

Modalitățile de procedură și organizare relative la unele prevederi din Carta de la Paris pentru o nouă Europă figurează în Documentul suplimentar care este adoptat împreună cu Carta de la Paris.

Însărcinăm consiliul să ia, în continuare, măsurile care vor fi necesare pentru asigurarea aplicării deciziilor conținute în prezentul document, ca și în documentul suplimentar și să examineze eforturile de viitor pentru întărirea securității și cooperării în Europa. Consiliul va putea adopta orice amendament la documentul suplimentar pe care-l va considera potrivit.

* * *

Originalul Cartei de la Paris pentru o nouă Europă, redactat în germană, engleză, spaniolă, franceză, italiană și rusă, va fi remis Guvernului Republicii Franceze, care îl va păstra în arhivele sale. Fiecare din statele participante va primi de la Guvernul Republicii Franceze o copie conformă a Cartei de la Paris.

Textul Cartei de la Paris va fi publicat de fiecare stat participant, care îl va difuza și-l va face cunoscut cât mai larg posibil.

Guvernul Republicii Franceze este rugat să transmită secretarului general al Națiunilor Unite textul Cartei de la Paris pentru o nouă Europă, care nu este supus înregistrării în temeiul Articolului 102 din Carta Națiunilor Unite, în vederea difuzării sale către toți membrii Organizației ca document oficial al O.N.U.

Guvernul Republicii Franceze este rugat, de asemenea, să transmită textul Cartei de la Paris la toate celelalte organizații internaționale menționate în text.

Drept pentru care, noi, subsemnații, înalți reprezentanți ai statelor participante, conștienți de înalta semnificație politică pe care o acordăm rezultatelor reuniunii la nivel înalt și declarând hotărârea noastră de a acționa în conformitate cu prevederile adoptate, ne-am pus semnăturile după cum urmează:

Paris, 21 noiembrie 1990.

În numele:

Republicii Austria Franz Vranitzky Cancelar federal Regatului Belgiei Wilfried Martens Prim-ministru Republicii Bulgaria Jeliu Jelev Președintele Republicii Bulgaria Canadei Martin Brian Mulroney Prim-ministru Republicii Federative Cehe și Slovace Václav Havel Președintele Republicii Federative Cehe și Slovace Republicii Cipru George Vassilou Președinte Regatului Danemarcei Poul Schlüter Prim-ministru Confederației Elvețiene Arnold Koller Președintele Confederației, șeful Departamentului federal al justiției și poliției Republicii Finlanda Mauno Koivisto Președintele Republicii Republicii Franceze François Mitterrand Președintele Republicii Franceze Republicii Federale Germania Helmut Kohl Cancelar federal Republicii Elene Constantin Mitsotakis Prim-ministru Irlandei Charles J. Haughey, T.D. Taoiseach (Prim-ministru) Republicii Islanda Steingrimur Hermannsson Prim-ministru Republicii Italiene Giulio Andreotti Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Italiene și în calitate de președinte în exercițiu al Consiliului Comunităților Europene Comunităților Europene Jacques Delors Președintele Comisiei Comunităților Europene Republicii Socialiste Federative Iugoslavia Borislav Jovič Președintele Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia

Principatului Liechtenstein Hans Brunhart Șeful Guvernului Marelui Ducat al Luxemburgului Jacques Santer Prim-ministru Maltei Edward Fenech Adami Prim-ministru Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord Margaret Thatcher Prim-ministru, prim-lord al trezoreriei și ministrul serviciilor publice Principatului Monaco Jean Ausseil Ministru de stat al Principatului Regatului Norvegiei Gro Harlem Brundtland Prim-ministru Regatului Țărilor de Jos Ruud F. M. Lubbers Prim-ministru Republicii Polone Tadeusz Mazowiecki Președintele Consiliului de Miniștri Republicii Portugalia Anibal Cavaco Silva Prim-ministru României Ion Iliescu Președintele României Republicii San Marino Gabriele Gatti Secretar de stat pentru afacerile externe și politice Sfântului Scaun Eminența Sa Cardinalul Agostino Casaroli Secretar de stat al Sanctității Sale Regatului Spaniei Felipe Gonzalez Marquez Președintele Guvernului Statelor Unite ale Americii George Bush Președintele Statelor Unite ale Americii Regatului Suediei Ingvar Carlsson Prim-ministru Republicii Turcia Turgut Özal Președintele Republicii Republicii Ungare József Antall Prim-ministru Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice Mihail Gorbaciov Președintele Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice