autentificare cu OpenID
Document suplimentar privind punerea în aplicare a unor prevederi din Carta de la Paris pentru o nouă Europă
Procedurile și modalitățile organizatorice în legătură cu unele prevederi din Carta de la Paris pentru o nouă Europă, semnată la Paris la 21 noiembrie 1990, sunt expuse în cele ce urmează:
I. Aranjamente instituționale
A. Consiliul

1. Consiliul, format din miniștrii afacerilor externe ai statelor participante, este forumul central pentru consultări politice regulate în cadrul procesului C.S.C.E.

2. Consiliul:

  • va examina problemele privind Conferința pentru securitate și cooperare în Europa și va lua hotărâri corespunzătoare;
  • va pregăti reuniuni ale șefilor de stat sau de guvern ai statelor participante și va îndeplini sarcinile pe care le vor stabili aceste reuniuni și va aplica hotărârile adoptate de acestea.

3. Consiliul se va reuni regulat, cel puțin o dată pe an.

4. Statele participante pot conveni ținerea unor reuniuni suplimentare ale consiliului.

5. În toată perioada cât durează fiecare reuniune a consiliului, președinția va fi asigurată de reprezentantul țării gazdă.

6. Ordinea de zi a reuniunilor consiliului, incluzând propuneri privind locul - pe bază de rotație - și data următoarei reuniuni va fi pregătită de Comitetul înalților funcționari.

B. Comitetul înalților funcționari

1. Un Comitet al înalților funcționari va pregăti lucrările consiliului, va aplica hotărârile sale, va examina problemele curente și cele legate de activitatea viitoare a C.S.C.E., inclusiv relațiile sale cu alte forumuri internaționale.

2. Pentru a pregăti ordinea de zi a reuniunilor consiliului, comitetul va stabili temele de discutat pornind de la sugestiile prezentate de statele participante. Comitetul va elabora o ordine de zi provizorie cu puțin înainte de reuniunea consiliului.

3. Fiecare stat participant va stabili un punct de contact care va fi folosit pentru transmiterea la secretariat, în scopul strângerii și difuzării de sugestii privind lucrările comitetului și facilitarea comunicației între secretariat și fiecare stat participant.

4. Fiecare reuniune a comitetului va fi prezidată de un reprezentant al statului al cărui ministru al afacerilor externe a asigurat președinția reuniunii precedente a consiliului. Reuniunile vor fi convocate de președintele comitetului, după consultări cu statele participante.

Reuniunile comitetului se vor ține la sediul secretariatului și nu vor dura mai mult de două zile, în afară de cazul când se va hotărî altfel. Reuniunile comitetului care preced imediat o reuniune a consiliului se vor ține acolo unde are loc consiliul.

5. Din considerente practice, prima reuniune a comitetului se va ține la Viena, în perioada 28-29 ianuarie 1991. Ea va fi prezidată de reprezentantul Iugoslaviei.

C. Mecanismul de urgență

Consiliul va examina posibilitatea creării unui mecanism pentru convocarea reuniunilor Comitetului înalților funcționari într-o situație de urgență.

D. Reuniuni în cadrul urmărilor

Reuniuni ale statelor participante, ținute în cadrul urmărilor, vor avea loc, de regulă, o dată la doi ani. Durata lor nu va depăși trei luni, dacă nu se va hotărî altfel.

E. Secretariatul C.S.C.E.

1. Secretariatul:

  • va acorda sprijin administrativ reuniunilor consiliului și Comitetului înalților funcționari;
  • va păstra arhiva cu documentația C.S.C.E. și va difuza documentele la cererea statelor participante;
  • va furniza informații publice despre C.S.C.E. persoanelor particulare, organizațiilor neguvernamentale, organizațiilor internaționale și statelor neparticipante;
  • va acorda ajutor, pe măsura necesității, secretarilor executivi ai reuniunilor la nivel înalt, reuniunilor din cadrul „urmărilor” sau reuniunilor intersesionale ale C.S.C.E.

2. Secretariatul va îndeplini și alte sarcini date de consiliul sau Comitetul înalților funcționari.

3. Pentru realizarea sarcinilor menționate mai sus, secretariatul va avea următorul personal:

  • un director, răspunzător în fața consiliului, prin intermediul Comitetului înalților funcționari;
  • trei funcționari însărcinați cu organizarea reuniunilor (inclusiv probleme de protocol și securitate), documentare și informare și probleme administrativ-financiare. În afara acestor probleme, directorul poate să le stabilească și alte sarcini în cadrul atribuțiilor secretariatului;
  • personal tehnico-administrativ recrutat de director.
F. Centrul de prevenire a conflictelor (C.P.C.)

1. Centrul de prevenire a conflictelor va asista consiliul în reducerea riscurilor izbucnirii unui conflict. Funcțiile și structura centrului sunt descrise mai jos.

2. În timpul fazei inițiale a activității sale, rolul centrului va consta în sprijinirea aplicării măsurilor de încredere și securitate (C.S.B.M.), cum sunt:

  • mecanismul de consultare și cooperare privind activitățile militare neobișnuite;
  • schimbul anual de informații militare;
  • rețeaua de comunicații;
  • reuniunile anuale de evaluare a aplicării;
  • cooperarea privind incidentele periculoase de natură militară.

3. Centrul și-ar putea asuma alte funcții și lista de mai sus nu prejudiciază vreunele sarcini suplimentare privind procedura de conciliere în caz de diferend, nici sarcini mai generale privind reglementarea diferendelor care i-ar putea fi conferite ulterior de către consiliul miniștrilor afacerilor externe.

Comitetul consultativ

4. Comitetul consultativ, compus din reprezentanții tuturor statelor participante, va răspunde în fața consiliului. De regulă, acești reprezentanți vor fi șefii delegațiilor la Negocierile privind măsurile de încredere și securitate, până la Reuniunea de la Helsinki din cadrul „urmărilor” C.S.C.E. Comitetul consultativ:

  • va ține reuniuni ale statelor participante care pot fi convocate în cadrul mecanismului privind activitățile militare neobișnuite;
  • va ține reuniuni anuale de evaluare a aplicării;
  • va pregăti seminariile privind doctrinele militare și orice alte seminarii pe care le-ar putea conveni statele participante;
  • va controla activitatea secretariatului centrului;
  • va servi drept cadru pentru discutarea și, când este necesar, clarificarea informațiilor care constituie obiectul schimbului în cadrul măsurilor de securitate și încredere (C.S.B.M.) convenite;
  • va avea responsabilitatea de ansamblu a rețelei de comunicații folosite în cadrul mandatului Centrului de prevenire a conflictelor.

5. Comitetul consultativ își va desfășura lucrările conform procedurilor C.S.C.E. El își va stabili programul său de lucru și va putea hotărî ținerea de ședințe suplimentare. Reuniuni ale statelor participante, convocate la cererea unuia sau mai multor state participante conform procedurilor privind activitățile militare neobișnuite, vor fi organizate de directorul Secretariatului C.P.C. Până la numirea directorului, această funcție va fi îndeplinită de secretarul executiv al Negocierilor privind măsurile de încredere și securitate (C.S.B.M.).

Secretariat

6. Secretariatul, care va răspunde în fața Comitetului consultativ, va îndeplini sarcinile pe care i le va conferi acesta din urmă. În speță, va crea și va ține la zi o bancă de date pentru uzul tuturor statelor participante, constituită pe baza informației militare schimbate în cadrul C.S.B.M.-urilor convenite și va publica anuare cu privire la aceasta.

7. Secretariatul va avea următorul personal:

  • un director;
  • doi funcționari însărcinați cu organizarea reuniunilor (inclusiv probleme de protocol și securitate), comunicații, documentare și informare și probleme administrativ-financiare;
  • personal administrativ și tehnic recrutat de director.

8. Prima reuniune a Comitetului consultativ al Centrului de prevenire a conflictelor va fi convocată pe 3 decembrie 1990 și va fi prezidată de Iugoslavia.

G. Biroul pentru alegeri libere

1. Rolul Biroului pentru alegeri libere va fi acela de a facilita contactele și schimbul de informații privind alegerile din statele participante. Biroul va favoriza astfel aplicarea prevederilor paragrafelor 6, 7 și 8 din Documentul Reuniunii de la Copenhaga a Conferinței pentru dimensiunea umană a C.S.C.E. (prevederile respective figurează în anexa nr. I).

2. În acest scop, biroul:

  • va strânge informații, inclusiv informații furnizate de autoritățile competente ale statelor participante, privind data, procedurile și rezultatele oficiale ale alegerilor naționale organizate în statele participante, va elabora rapoarte ale grupelor de observatori la alegeri și va furniza, la cerere, aceste informații și rapoarte guvernelor, parlamentelor și organizațiilor particulare interesate;
  • va facilita contactele între guvernele, parlamentele și organizațiile particulare doritoare să participe ca observatori la desfășurarea alegerilor și autoritățile competente ale statelor unde urmează să aibă loc alegerile;
  • va organiza și va găzdui, la cererea statelor participante, seminarii sau alte reuniuni referitoare la procedurile electorale și instituțiile democratice.

3. Biroul va ține seama de lucrările altor instituții active în acest domeniu și va coopera cu acestea.

4. Biroul va îndeplini alte sarcini pe care consiliul i le va încredința.

5. Personalul biroului va fi compus din:

  • director, care va răspunde în fața consiliului prin intermediul Comitetului înalților funcționari;
  • un funcționar;
  • personal tehnico-administrativ, recrutat de directorul biroului.
H. Proceduri și modalități privind instituțiile C.S.C.E.
Aranjamente referitoare la personal

1. Directorul fiecărei instituții va fi de grad superior, desemnat de guvernul său și numit de consiliu pentru o durată de trei ani, fără a putea fi reînnoită, pe bază de rotație.

2. Dacă directorul nu-și mai poate asuma funcțiile, președintele consiliului, după consultări cu statele participante, va desemna un director interimar până la următoarea reuniune a consiliului.

3. Funcționarii sunt desemnați de guvernele lor. Durata normală a funcțiilor acestora va fi de doi ani. O prelungire de un an poate fi decisă de director și de către statul participant care l-a desemnat pe funcționar.

4. Numirea funcționarilor se va face pe bază de rotație, în ordinea alfabetului francez. Începutul rotației va fi stabilit prin tragere la sorți pentru fiecare post al instituției. Posturile vacante vor fi oferite statelor participante în această ordine, până la completarea lor.

5. Un stat participant nu va putea avea mai mult de un reprezentant desemnat în instituțiile C.S.C.E., cu excepția cazurilor în care nici un alt stat participant nu dorește să desemneze un reprezentant al său pentru un post vacant.

6. Fiecare funcționar va fi propus de statul participant interesat, după consultări cu directorul instituției, care va proceda apoi la numirea acestuia.

7. Personalul tehnico-administrativ va fi recrutat de directorul instituției. În caz de nevoie, vor fi luate măsuri pentru asigurarea serviciilor de traducere și interpretare.

8. Organizarea activității va fi stabilită de directorul fiecărei instituții.

9. Personalul va fi acreditat de statul care-l desemnează pe lângă țara gazdă, unde el va beneficia de statut diplomatic deplin.

Cheltuieli

10. Cheltuielile pentru:

  • personalul desemnat revin țării care-l desemnează;
  • pentru instalarea instituțiilor C.S.C.E. vor fi repartizate conform procedurilor în vigoare ale C.S.C.E.;
  • funcționare, inclusiv cheltuielile de deplasare oficială a personalului după numirea acestuia, vor fi repartizate conform procedurilor în vigoare ale C.S.C.E.;
  • localurile instituțiilor și măsurile de securitate necesare, inclusiv pentru reuniuni ținute la sediul instituțiilor, vor fi în sarcina țării gazdă.
*

11. Țările gazdă se angajează să ofere instituțiilor posibilitatea de a-și îndeplini toate funcțiile lor și de a-și asuma obligațiile contractuale și financiare și să acorde acestor instituții un statut diplomatic corespunzător.

*

12. Pentru ca structurile instituționale ale C.S.C.E. create de Reuniunea la nivel înalt să poată funcționa în mod eficient, urmează să fie convenite aranjamente privind problemele administrativ-financiare și de personal.

13. În acest scop, un grup prezidat de secretarul executiv al comitetului pregătitor și compus din secretarii executivi ai Reuniunii la nivel înalt de la Paris și Reuniunii miniștrilor afacerilor externe de la New York, precum și reprezentanții țărilor gazdă ale noilor instituții C.S.C.E., va prezenta un raport și propuneri statelor participante până la sfârșitul lunii decembrie 1990. Raportul și propunerile respective vor fi examinate de către un grup ad-hoc de experți ai statelor participante, care se va reuni la Viena, sub egida Comitetului înalților funcționari, în perioada 14-18 ianuarie 1991, și va face recomandări finale asupra celor de mai sus. Reuniunea va fi convocată și prezidată de reprezentantul statului care deține președinția Comitetului înalților funcționari.

14. Comitetul înalților funcționari va examina recomandările și va adopta hotărârile necesare la prima sa reuniune.

Primul director al fiecărei instituții va fi propus de către prima reuniune a Comitetului înalților funcționari și confirmat în mod tacit în funcție de către consiliu în absența unor obiecții, în decurs de o săptămână. Secretariatul executiv al Negocierilor privind măsurile de încredere și securitate de la Viena va acorda sprijinul său primei reuniuni a Comitetului consultativ al C.P.C., precum și primei reuniuni a Comitetului înalților funcționari.

15. Secretariatul C.S.C.E., Centrul de prevenire a conflictelor și Biroul pentru alegeri libere sunt subordonate consiliului, care este abilitat să definească sarcinile lor și metodele de funcționare. Aranjamentele de procedură, modalitățile de funcționare și sediile acestor instituții vor putea fi reexaminate la Reuniunea de la Helsinki din cadrul „urmărilor” C.S.C.E.

I. Comunicații

Consiliul, la recomandarea Comitetului consultativ și a Comitetului înalților funcționari, va putea, dacă este necesar, să decidă afectarea rețelei de comunicații, creată în cadrul acordului privind măsurile de încredere și securitate suplimentare, pentru alte scopuri, legate de obiectivele C.S.C.E.

J. Aplicarea regulilor de procedură ale C.S.C.E.

Regulile de procedură, metodele de lucru, baremul de repartizare a cheltuielilor și alte modalități ale C.S.C.E. se vor aplica, mutatis mutandis, în afara cazurilor în care se va hotărî altfel.


II. Reuniuni de experți
A. Seminarul de experți privind instituțiile democratice

Seminarul de experți privind instituțiile democratice se va ține la Oslo de luni, 4, până vineri, 15 octombrie 1991. Scopul acestui seminar este de a examina căile și mijloacele de consolidare și întărire a instituțiilor democratice viabile în statele participante, inclusiv studii comparative asupra legislației în domeniul drepturilor omului și libertăților fundamentale, cu folosirea, între altele, a experienței acumulate de Consiliul Europei și a activităților Comisiei „Democrație prin drept”.

Ordinea de zi, calendarul și alte modalități de organizare figurează în anexa nr. II.

B. Reuniunea de experți privind minoritățile naționale

Reuniunea de experți privind minoritățile naționale se va ține la Geneva, de luni, 1, până vineri, 19 iulie 1991. Scopul acestei reuniuni este de a examina aprofundat problemele minorităților naționale și ale drepturilor persoanelor aparținând acestora, ținând seama în mod corespunzător de diversitatea situațiilor și de cadrul juridic, istoric, politic și economic.

Examinarea va cuprinde:

  • schimb de vederi asupra experienței practice, îndeosebi asupra legislației naționale, instituțiilor democratice, instrumentelor internaționale și altor eventuale forme de cooperare;
  • analizarea îndeplinirii angajamentelor pertinente ale C.S.C.E. și examinarea posibilității de perfecționare a normelor corespunzătoare;
  • examinarea de noi măsuri privind ameliorarea realizării angajamentelor sus-menționate.

Ordinea de zi, calendarul și alte modalități de organizare figurează în anexa nr. III.


III. Aranjamentele financiare ale C.S.C.E. și raportul dintre cheltuieli și eficiență

1. Comitetul înalților funcționari va urmări raportul dintre cheltuieli și eficiența instituțiilor, activităților, și a personalului C.S.C.E. și va informa consiliul.

2. Începând cu data de 22 noiembrie 1990 va intra în vigoare următorul barem de repartiție:

Țara Procente
Germania 9,10%
Statele Unite ale Americii 9,10%
Franța 9,10%
Italia 9,10%
Marea Britanie 9,10%
U.R.S.S. 9,10%
Canada 5,50%
Belgia 3,60%
Spania 3,60%
Olanda 3,60%
Polonia 3,60%
Suedia 3,60%
Austria 2,10%
Danemarca 2,10%
Finlanda 2,10%
Ungaria 2,10%
Norvegia 2,10%
Elveția 2,10%
Republica Federativă Cehă și Slovacă 2,10%
Grecia 0,83%
România 0,83%
Turcia 0,83%
Iugoslavia 0,83%
Bulgaria 0,62%
Irlanda 0,62%
Luxemburg 0,62%
Portugalia 0,62%
Cipru 0,20%
Islanda 0,20%
Liechtenstein 0,20%
Malta 0,20%
Monaco 0,20%
San Marino 0,20%
Vatican 0,20%
Total: 100,00%


[modificare] Anexa Nr. I

„(6) Statele participante declară că voința poporului, exprimată liber și echitabil în cadrul unor alegeri periodice și corecte, este fundamentul autorității și legitimității oricărui guvern. Statele participante vor respecta, în consecință, dreptul cetățenilor lor de a participa la guvernarea țării lor fie direct, fie prin intermediul reprezentanților liber aleși de ei în cadrul unor alegeri echitabile. Ele recunosc responsabilitatea ce le revine de a apăra și proteja, conform legilor lor, a obligațiilor internaționale în materia drepturilor omului și angajamentelor internaționale, ordinea democratică stabilită în mod liber prin voința poporului împotriva activității persoanelor, grupurilor sau organizațiilor care iau parte sau refuză să renunțe la acte de terorism sau violență în scopul răsturnării acestei ordini sau a celei a unui alt stat participant.

(7) Pentru ca voința poporului să fie fundamentul autorităților publice, statele participante:

(7.1.) - vor organiza alegeri libere la intervale rezonabile, după cum prevede legea;
(7.2.) - vor permite ca toate locurile, cel puțin într-una din camerele puterii legislative naționale, să fie liber disputate, în cadrul unui vot popular;
(7.3.) - vor garanta tuturor cetățenilor majori un sufragiu universal și egal;
(7.4.) - vor veghea ca voturile să fie exprimate prin vot secret sau urmând o procedură echivalentă care asigură libertatea votului și să fie numărate și prezentate cu obiectivitate, rezultatele oficiale fiind făcute publice;
(7.5.) - vor respecta dreptul cetățenilor de a solicita funcții politice sau publice, cu titlu individual sau ca reprezentanți ai unor partide politice sau organizații, fără discriminare;
(7.6.) - vor respecta dreptul persoanelor ca și al grupurilor sau grupărilor de a crea, în deplină libertate, propriile lor partide sau organizații politice, dând acestor partide și organizații garanțiile legale necesare, care să le permită să se confrunte pe baza unei egalități de tratament în fața legii și a autorităților;
(7.7.) - vor veghea ca legea și ordinea publică a statului să contribuie la desfășurarea campaniilor politice într-un climat de echitate și libertate, care să excludă orice presiuni administrative, violență sau intimidare de natură să interzică partidelor sau candidaților să-și expună liber opiniile și aprecierile lor sau să împiedice alegătorii să ia cunoștință de acestea și să le discute sau să voteze fără teamă de repercusiuni;
(7.8.) - vor veghea ca nici un obstacol de ordin juridic sau administrativ să nu se opună liberului acces la mijloacele de informare în masă pe bază de nediscriminare pentru toate grupurile sau grupările politice și toate persoanele care doresc să participe la alegeri;
(7.9.) - vor veghea ca, candidații care obțin numărul necesar de voturi cerut de lege să fie în mod corespunzător învestiți în funcția lor și să li se permită să o mențină până la expirarea mandatului sau până în momentul în care s-a pus capăt acestuia pentru orice alt motiv, conform modului prevăzut de lege și procedurilor parlamentare și constituționale democratice.

(8) Statele participante consideră că prezența observatorilor străini sau naționali este de natură să amelioreze desfășurarea alegerilor în statele în care ele au loc. În consecință, ele invită observatori ai oricărui alt stat participant la C.S.C.E., ca și ai oricăror instituții sau organizații particulare competente, care vor dori să urmărească desfășurarea procesului alegerilor lor naționale în măsura prevăzută de lege. Ele vor facilita, de asemenea, un acces similar pentru alegerile organizate la alte eșaloane decât cele naționale. Observatorii se vor angaja să nu se amestece în operațiunile electorale.”


[modificare] Anexa Nr. II

Seminar de experți privind instituțiile democratice
I. Ordinea de zi

1. Deschiderea oficială a seminarului.

Alocuțiunea reprezentantului țării gazdă.

2. Declarații de deschidere ale reprezentanților statelor participante.

3. Contribuții ale Consiliului Europei și ale Comisiei „Democrație prin drept”.

4. Examinarea căilor și mijloacelor de consolidare și întărire a instituțiilor democratice viabile în statele participante, inclusiv studii comparative asupra legislației în domeniul drepturilor omului și al libertăților fundamentale, cu folosirea, între altele, a experienței acumulate de Consiliul Europei și a activităților Comisiei „Democrație prin drept”.

5. Declarații de închidere ale reprezentanților statelor participante și concluzii.

6. Închiderea oficială a seminarului.

II. Calendarul și alte modalități de organizare

1. Seminarul se va deschide luni, 4 noiembrie 1991, orele 15,00, la Oslo, și se va încheia, vineri, 15 noiembrie 1991.

2. Toate ședințele plenare vor avea caracter public. Ședințele grupelor de studiu vor avea caracter închis.

3. Punctele 1, 2, 3, 5 și 6 ale ordinii de zi vor fi examinate în ședințe plenare.

4. Punctul 4 al ordinii de zi va fi examinat în ședințe plenare și în următoarele trei grupe de studiu:

x Grupul de studiu A:
  • Reforme constituționale;
  • Statul de drept și tribunale independente;
  • Separarea puterilor legislativă, executivă și judiciară.
xx Grupul de studiu B:
  • Organizarea alegerilor;
  • Organizarea partidelor politice;
  • Structura organizațiilor neguvernamentale independente (sindicate, organizații ale patronilor);
  • Rolul mijloacelor de informare în masă.
xxx Grupul de studiu C:
  • Studii comparative ale legislației în domeniul drepturilor omului și al libertăților fundamentale.

5. Ședințele plenare și ale grupelor de studiu se vor desfășura conform programului de lucru alăturat. Programul de lucru va putea fi modificat prin consens.

Declarațiile de deschidere ale statelor participante nu trebuie, în principiu, să depășească 12 minute pentru fiecare delegație și se vor face în următoarea ordine: Elveția, Islanda, Suedia, Polonia, Portugalia, Vatican, Finlanda, Austria, Bulgaria, Cipru, Turcia, Germania, Statele Unite ale Americii, San Marino, Monaco, Republica Federativă Cehă și Slovacă, Luxemburg, România, Irlanda, Liechtenstein, Marea Britanie, Grecia, Franța, Danemarca, Belgia, Iugoslavia, Canada, Norvegia, Malta, Spania, Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice, Olanda, Italia, Ungaria.

6. Înainte de deschiderea seminarului, delegațiile sunt invitate să distribuie, prin intermediul secretariatului executiv, contribuții scrise privind problemele care vor fi examinate în grupele de studiu.

7. Consiliul de miniștri va lua în considerare concluziile elaborate în cadrul punctului 5 al ordinii de zi.

8. Președinția primei și ultimei ședințe plenare va fi asigurată de un reprezentant al țării gazdă. După ședința de deschidere, președinția va fi asigurată prin rotație zilnică în ordinea alfabetului francez, începând cu reprezentantul Statelor Unite.

9. Președinția primei ședințe a fiecărui grup de studiu va fi asigurată de reprezentantul țării gazdă. Pentru următoarele ședințe, președinția va fi asigurată prin rotație zilnică, în ordinea alfabetului francez, începând cu:

  • reprezentantul Monaco, în Grupul de studiu A;
  • reprezentantul României, în Grupul de studiu B;
  • reprezentantul Maltei, în Grupul de studiu C.

10. Conform paragrafului 74 din recomandările finale ale consultărilor de la Helsinki, Guvernul Norvegiei va desemna un secretar executiv. Această desemnare va fi supusă aprobării statelor participante.

11. Alte prevederi de procedură, metodele de lucru și baremul repartizării cheltuielilor C.S.C.E. se vor aplica mutatis mutandis seminarului.

Programul de lucru
Prima săptămână Luni Marți Miercuri Joi Vineri
Dimineața - PL GSA GSC GSB
După-amiază PL PL GSB GSA GSC

A II-a săptămână Luni Marți Miercuri Joi Vineri
Dimineața PL GSB GSA GSC PL
După-amiază GSA GSC GSB PL -


[modificare] Anexa Nr. III

Reuniunea de experți privind minoritățile
I. Ordinea de zi

1. Deschiderea oficială a reuniunii.

Alocuțiunea pronunțată de reprezentantul țării gazdă.

2. Declarații de deschidere ale reprezentanților statelor participante.

3. Contribuția Consiliului Europei.

4. Examinarea aprofundată a problemei minorităților naționale și a drepturilor persoanelor aparținând acestora, ținând seama, în mod corespunzător, de diversitatea situațiilor și de cadrul juridic, istoric, politic și economic.

a) Schimb de vederi privind experiența practică, îndeosebi asupra legislației naționale, instituțiilor democratice, instrumentelor internaționale și altor eventuale forme de cooperare.

b) Analizarea îndeplinirii angajamentelor pertinente ale C.S.C.E. și a posibilității de perfecționare a normelor corespunzătoare.

c) Examinarea de noi măsuri privind ameliorarea angajamentelor sus-menționate.

5. Declarații de închidere ale reprezentanților statelor participante și concluzii.

6. Închiderea oficială a reuniunii.

II. Calendarul și alte modalități de organizare

1. Reuniunea se va deschide luni, 1 iulie 1991, la orele 15,00, la Geneva, și se va încheia vineri, 19 iulie 1991.

2. Ședințele plenare au caracter public, iar ședințele organelor de lucru subsidiare au caracter închis.

3. Punctele 1, 2, 3, 5 și 6 ale ordinii de zi vor fi examinate în ședințe plenare.

4. Punctul 4 al ordinii de zi va fi examinat în trei organe de lucru subsidiare (create conform alineatelor a), b) și c)), de o manieră structurată și echilibrată. Punctul 4 al ordinii de zi va fi, de asemenea, examinat în ședințe plenare.

5. Ședințele plenare și ale organelor subsidiare de lucru se vor desfășura conform programului de lucru alăturat.

6. Declarațiile de deschidere ale reprezentanților statelor participante nu vor depăși, în principiu, cincisprezece minute pentru fiecare delegație și se vor face în următoarea ordine: Iugoslavia, Islanda, Ungaria, Bulgaria, San Marino, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Malta, Belgia, Olanda, România, Vatican, Irlanda, Polonia, Suedia, Italia, Portugalia, Spania, Turcia, Republica Federativă Cehă și Slovacă, Germania, Canada, Monaco, Luxemburg, Grecia, Austria, Elveția, Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice, Franța, Finlanda, Liechtenstein, Norvegia, Danemarca.

7. Participanții sunt invitați să distribuie înainte de reuniune tuturor statelor participante, prin intermediul Secretariatului executiv, contribuții scrise în legătură cu problemele examinate, într-una sau mai multe limbi de lucru ale C.S.C.E., pentru a permite pregătirea aprofundată a discuțiilor respective.

8. Consiliul de miniștri va lua în considerație concluziile elaborate în cadrul punctului 5 al ordinii de zi.

9. Președinția primei și ultimei ședințe plenare va fi asigurată de reprezentantul țării gazdă. După ședința de deschidere, președinția va fi asigurată, prin rotație cotidiană, în ordinea alfabetului francez, a statelor participante, începând cu reprezentantul Irlandei.

10. Președinția primei ședințe a fiecărui organ subsidiar de lucru va fi asigurată de reprezentantul țării gazdă. Pentru ședințele următoare, președinția va fi asigurată, prin rotație cotidiană, în ordinea alfabetului francez, începând cu:

  • reprezentantul Elveției, în organul subsidiar de lucru A;
  • reprezentantul Franței, în organul subsidiar de lucru B;
  • reprezentantul României, în organul subsidiar de lucru C.

11. Conform paragrafului 74 din recomandările finale ale consultărilor de la Helsinki, Guvernul Elveției va desemna un secretar executiv. Această desemnare va fi supusă aprobării statelor participante.

12. Alte reguli de procedură, metodele de lucru și baremul de repartizare a cheltuielilor C.S.C.E. se vor aplica, mutatis mutandis, reuniunii de experți privind minoritățile naționale.

Program de lucru
Prima săptămână Luni Marți Miercuri Joi Vineri
Dimineața - PL SWBA SWBA SWBC
După-amiază PL PL SWBA SWBB SWBA

A II-a săptămână Luni Marți Miercuri Joi Vineri
Dimineața PL SWBC SWBC SWBB SWBB
După-amiază SWBB SWBB SWBA SWBC SWBC

A III-a săptămână Luni Marți Miercuri Joi Vineri
Dimineața SWBB SWBB SWBA SWBC PL
După-amiază SWBC SWBC SWBB PL -