Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Ankara la 24 ianuarie 1991.

[modificare] Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor

Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia, denumite în cele ce urmează părți contractante,

în dorința de a dezvolta relațiile de cooperare economică existente între cele două state,

hotărâte să încurajeze și să creeze condiții favorabile pentru investițiile investitorilor României pe teritoriul Republicii Turcia și ale investitorilor Republicii Turcia pe teritoriul României,

recunoscând că protejarea investițiilor, conform acestui acord, stimulează inițiativa în acest domeniu și contribuie la creșterea prosperității ambelor state,

au convenit cele ce urmează:

Articolul 1

Definiții

În scopul acestui acord:

a) investitor înseamnă:

(i) o persoană fizică care este cetățean al unei părți contractante, conform legii sale aplicabile;

(ii) o persoană juridică înregistrată, constituită sau organizată legal, conform legilor și reglementărilor aplicabile ale unei părți contractante.

b) investiție înseamnă orice fel de active și include, dar nu exclusiv:

(i) acțiuni sau orice alte forme de participare la o societate;

(ii) proprietatea mobilă și imobilă și drepturi de proprietate cum sunt ipoteci, privilegii și garanții sau drepturi de proprietate similare;

(iii) veniturile reinvestite;

(iv) drepturi de creanță sau drepturi referitoare la prestări având o valoare financiară și asociate cu o investiție;

(v) drepturi de proprietate industrială, incluzând comerț, drepturile cu privire la brevete, mărci de comerț, nume comerciale, design industrial, know-how și good-will și drepturi de proprietate intelectuală;

(vi) concesiuni conferite prin lege sau în virtutea unui contract, în special concesiunile legate de prospectarea, extracția și exploatarea de resurse naturale.

c) venituri înseamnă sumele produse de o investiție și în special, dar nu exclusiv, include beneficiile, dividendele, dobânzile, redevențele, sporurile de capital sau onorariile.

Articolul 2

Promovarea și protejarea investițiilor

1. Fiecare parte contractantă va promova, pe teritoriul său, investițiile de capital ale investitorilor celeilalte părți contractante.

2. Investițiile investitorilor unei părți contractante, admise și realizate în conformitate cu legile și reglementările celeilalte părți contractante pe teritoriul căreia se efectuează investiția, se vor bucura de protecția prevăzută în acest acord.

Articolul 3

Tratamentul națiunii celei mai favorizate

1. Fiecare parte contractantă va acorda, pe teritoriul său, investițiilor investitorilor celeilalte părți contractante un tratament nu mai puțin favorabil decât cel acordat investițiilor investitorilor oricărui stat terț.

2. Prevederile acestui articol nu vor fi interpretate astfel încât să oblige una dintre părțile contractante să acorde investitorilor celeilalte părți contractante beneficiul oricărui tratament, preferință sau privilegiu rezultând din:

a) orice uniune vamală, zonă de liber schimb, uniune economică sau instituții similare și organizații economice regionale, prezente sau viitoare;

b) orice acord sau aranjament internațional referitor în totalitate sau în principal la impozitare, pe bază de reciprocitate cu un stat terț.

3. Fiecare parte contractantă va respecta orice altă obligație pe care și-a asumat-o cu privire la investițiile efectuate pe teritoriul său de investitori ai celeilalte părți contractante.

Articolul 4

Exproprierea și despăgubirea

1. Investițiile efectuate de investitori ai unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante nu vor fi expropriate sau naționalizate sau supuse altor măsuri având un efect similar, decât dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

a) măsurile sunt adoptate în interes public și conform unei proceduri legale corespunzătoare;

b) măsurile nu sunt discriminatorii.

2. Despăgubirea va corespunde valorii juste de plăți a investiției la data exproprierii sau la data când aceasta devine cunoscută public, indiferent care din acestea precede în timp, va fi efectiv realizabilă, liber transferabilă și plătită fără întârziere.

3. La cererea investitorului, cuantumul exproprierii va putea fi revizuit de un tribunal sau alt organ competent al părții contractante unde a fost efectuată investiția.

Articolul 5

Despăgubirea pentru pierderi

Investitorilor unei părți contractante ale căror investiții aflate pe teritoriul celeilalte părți contractante suferă pierderi datorită războiului sau altui conflict armat, unei stări de urgență națională, revoltei, insurecției sau răscoalei, pe teritoriul celei din urmă părți contractante, li se vor acorda de către această parte contractantă, în ceea ce privește despăgubirea sau altă reglementare, un tratament nu mai puțin favorabil decât cel pe care cea de-a doua parte contractantă îl acordă investitorilor oricărui stat terț.

Plățile, dacă este cazul, rezultând din acest articol, vor fi liber transferabile.

Articolul 6

Reglementarea diferendelor privind investițiile

1. În sensul acestui articol, un diferend privind investițiile este definit ca un diferend rezultând din:

a) interpretarea sau aplicarea oricărei autorizații pentru investiție acordată de autoritatea pentru investiții străine a unei părți contractante unui investitor al celeilalte părți contractante, sau

b) o încălcare a oricărui drept conferit sau creat de către acest acord cu privire la o investiție.

2. Orice diferend între o parte contractantă și un investitor al celeilalte părți contractante, cu privire la o investiție a acestui investitor pe teritoriul primei părți contractante, va fi soluționat, pe cât posibil, prin consultări și negocieri între părțile la diferend.

3. Dacă diferendul nu poate fi soluționat prin consultări sau negocieri, în termen de 3 luni de la data cererii pentru reglementare, atunci diferendul va fi supus spre rezolvare în conformitate cu procedurile specifice de soluționare a diferendelor convenite între partea contractantă și investitorul celeilalte părți contractante.

4. În situația în care diferendul nu a fost rezolvat, potrivit prevederilor menționate mai sus, investitorul în cauză este îndreptățit să supună diferendul, pentru conciliere sau arbitraj, Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții, în orice moment după epuizarea căilor interne de recurs sau după expirarea unui an de la data la care diferendul a fost supus de către investitorul în cauză tribunalelor părții contractante, care este parte la diferend, și nu s-a pronunțat o hotărâre finală.

5. Supunerea diferendelor la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții se va face în conformitate cu procedura prevăzută în Convenția pentru reglementarea diferendelor relative la investiții între state și persoane ale altor state, deschisă spre semnare la Washington la 18 martie 1965.

Articolul 7

Transferul

1. Fiecare parte contractantă va permite, în măsura acceptată și în conformitate cu legile și reglementările sale corespunzătoare, cu privire la investiții, transferul:

a) veniturilor;

b) produsului vânzării sau lichidării totale sau parțiale a investiției;

c) plăților efectuate pentru rambursarea creditelor pentru investiții și a dobânzilor cuvenite;

d) onorariilor pentru conducere și asistență tehnică;

e) câștigurilor nete ale naționalilor care au permisiunea să lucreze în cadrul investiției realizate pe teritoriul celeilalte părți contractante.

2. Transferurile vor fi efectuate fără întârziere în valuta convertibilă în care a fost efectuată investiția sau în orice altă valută convertibilă, dacă s-a convenit astfel de către investitor, la cursul de schimb în vigoare la data transferului.

Articolul 8

Subrogarea

Dacă investițiile unui investitor al uneia dintre părțile contractante sunt asigurate împotriva riscurilor necomerciale, pe baza unui sistem stabilit prin lege, orice subrogare a asiguratorului în drepturile, pretențiile și acțiunile acestui investitor, în conformitate cu termenii asigurării respective, va fi recunoscută de cealaltă parte contractantă. Dacă una dintre părțile contractante, în virtutea unei garanții date împotriva riscurilor necomerciale pentru o investiție realizată pe teritoriul celeilalte părți contractante, efectuează plăți propriilor săi investitori, ea este subrogată în drepturile, pretențiile și acțiunile acestui investitor, ca și în obligațiile legate de aceste drepturi, în conformitate cu termenii garanției respective.

Asiguratorul sau garantul nu vor fi îndreptățiți să exercite alte drepturi decât cele pe care avea dreptul să le exercite investitorul.

Diferendele dintre o parte contractantă și asigurator sau garant vor fi soluționate în conformitate cu prevederile art. 6 sau 10 din acest acord, respectiv care este aplicabil.

Articolul 9

Investiții existente

Investițiile efectuate de investitori ai unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante, înainte de intrarea în vigoare a acestui acord, vor fi supuse, de asemenea, prevederilor acestui acord.

Articolul 10

Diferendele dintre părțile contractante

1. Diferendele dintre părțile contractante, referitoare la interpretarea și aplicarea acestui acord, vor fi soluționate, pe cât posibil, prin negocieri directe și efective între cele două părți. Dacă un astfel de diferend nu poate fi reglementat într-un termen de 6 luni de la începerea tratativelor, atunci, la cererea oricăreia dintre părțile contractante, diferendul va fi supus unui tribunal arbitral.

2. Acest tribunal arbitral va fi constituit pentru fiecare caz în parte, după cum urmează:

În termen de 3 luni de la primirea cererii pentru arbitrare, fiecare parte contractantă va numi un membru al tribunalului. Acești doi membri vor alege un cetățean al unui stat terț care, cu aprobarea celor două părți contractante, va fi numit președinte al tribunalului. Președintele va fi numit în termen de 3 luni de la data numirii celorlalți doi membri. Dacă în decursul oricăreia din perioadele menționate nu au fost efectuate numirile necesare, oricare parte contractantă poate, în lipsa altei înțelegeri, să invite pe Președintele Curții Internaționale de Justiție să facă oricare din numirile necesare. Dacă Președintele Curții Internaționale de Justiție este cetățean al oricăreia dintre părțile contractante sau dacă este într-un alt mod împiedicat să exercite funcția menționată, vicepreședintele va fi invitat să facă numirile necesare. Dacă vicepreședintele este cetățean al oricăreia dintre părțile contractante sau dacă el este, de asemenea, împiedicat să exercite funcția menționată, membrul Curții Internaționale de Justiție care urmează imediat în grad și care nu este cetățean al uneia dintre părțile contractante va fi invitat să facă numirile necesare.

3. Tribunalul arbitral va adopta hotărârile sale, pe baza prevederilor acestui acord și ale altor acorduri încheiate și care se aplică între părțile contractante, precum și după principiile și normele generale ale dreptului internațional. Tribunalul arbitral va adopta hotărârile sale cu majoritate de voturi și hotărârea sa este definitivă și obligatorie.

4. Fiecare parte contractantă va suporta cheltuielile pentru arbitrul său, precum și cele privind reprezentarea sa în procedurile arbitrale. Cheltuielile privind președintele și celelalte cheltuieli vor fi suportate în părți egale de către părțile contractante.

5. Tribunalul își va stabili propria procedură.

Articolul 11

Intrarea în vigoare, valabilitatea și expirarea

1. Prezentul acord va fi ratificat în conformitate cu procedurile constituționale ale fiecărei părți contractante și va intra în vigoare la 30 de zile după schimbul instrumentelor de ratificare.

2. Acordul va rămâne în vigoare pentru o perioadă de 10 ani și va continua să fie în vigoare și după aceea, cu excepția cazului în care, după expirarea perioadei inițiale de 10 ani, una dintre părțile contractante notifică, în scris, celeilalte părți contractante intenția sa de a denunța acest acord. Notificarea de denunțare devine efectivă după un an de la data primirii de către cealaltă parte contractantă.

3. În ceea ce privește investițiile efectuate până la data expirării valabilității acordului, prevederile acestui acord vor continua să fie aplicabile pentru o perioadă de 10 ani, începând de la data expirării sale.

Semnat la Ankara la 24 ianuarie 1991, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, turcă și engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de diferențe de interpretare, textul în limba engleză va prevala.