Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se ratifică „Protocolul 1990” referitor la modificarea Convenției cu privire la transporturile internaționale feroviare (COTIF) din 9 mai 1980, încheiat la Berna la 20 decembrie 1990.

[modificare] Anexă

În conformitate cu articolele 6 și 19, § 2 din Convenția cu privire la transporturile internaționale feroviare (COTIF), semnată la Berna la 9 mai 1980, a doua sesiune a Adunării generale a Organizației interguvernamentale pentru Transporturile Internaționale Feroviare (OTIF) a avut loc la Berna în perioada 17-20 decembrie 1990.

Luând în considerație necesitatea de a amenda dispozițiile COTIF pentru a le adapta noilor necesități ale comunității internaționale și ale transporturilor internaționale,

părțile contractante au convenit cele ce urmează:

Modificări hotărâte de Adunarea Generală

Articolul I

Modificări referitoare la convenția propriu-zisă

1) Articolul 2 COTIF

• Completarea textului de la § 2 cu un nou alineat 2, având următorul conținut:

„Sunt asimilate transporturilor efectuate pe o linie, în sensul alineatului precedent, celelalte transporturi interne efectuate pe răspunderea căii ferate, în completarea transportului feroviar."

2) Articolul 3 COTIF

• Modificarea textului de la § 2 după cum urmează:

„§ 2 Liniile vizate la articolul 2, § 1 și § 2, primul alineat, pe care.... "

• Precizarea textului primului alineat de le § 3 în modul următor:

"§ 3 Întreprinderile cărora le aparțin liniile vizate la art. 2, § 2, primul alineat, înscrise în..... ”

3) Articolul 4 COTIF

• Completarea textului după cum urmează:

„În textele care urmează, expresia convenție acoperă convenția propriu-zisă, protocolul vizat la primul articol, § 2 alin. 2, mandatul adițional pentru verificarea conturilor și apendicele A și B, împreună cu anexele lor, arătate la art. 3, §§ 1 și 4."

4) Articolul 7 COTIF

• Modificarea textului de la § 1, primul alineat, după cum urmează:

„§ 1 Comitetul administrativ se compune din reprezentanții a douăsprezece state membre."

• Eliminarea din prima frază a alineatului 2 de la § 1 a cuvintelor:

„...și își asumă președinția comitetului.”

• Completarea textului de la § 2, litera a), după cum urmează:

"a) stabilește regulamentul său interior și desemnează cu majoritatea de două treimi de voturi statul membru care își asumă președinția pentru fiecare perioadă de 5 ani;”

• Completarea textului de la § 2, litera d), cu un nou alineat 2, având următorul conținut:

„directorul general și directorul general adjunct sunt numiți pe o perioadă de 5 ani, care poate fi reînnoită;”

5) Articolul 11 COTIF

Înlocuirea textului de la § 7 cu cele ce urmează:

„§ 7 Verificarea conturilor este efectuată de către Guvernul elvețian, pe baza regulilor fixate în mandatul adițional anexat la convenția propriu-zisă și sub rezerva oricăror directive speciale ale Comitetului administrativ, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului financiar și contabil al organizației."

6) Articolul 19 COTIF

• Completarea textului de la § 3 cu o nouă literă a), având următorul conținut:

„a) Mandat adițional pentru verificarea conturilor;”

• Literele a) și b) devin, respectiv, literele b) și c).

• După Protocolul asupra privilegiilor și imunităților OTIF este introdusă următoarea anexă:

1. Verificatorul verifică conturile organizației, inclusiv toate fondurile fiduciare și conturile speciale, după cum consideră necesar, pentru a se asigura că:

   a) situațiile financiare sunt conforme cu registrele și înscrisurile organizației;

   b) operațiunile financiare care fac obiectul situațiilor au fost efectuate conform regulilor și reglementărilor, dispozițiilor bugetare și altor directive ale organizației;

   c) valorile și numerarul depuse în bancă sau în casă au fost verificate fie pe baza unor certificate primite direct de la depozitarii organizației, fie efectiv numărate;

   d) controalele interne, inclusiv verificarea internă a conturilor, au fost corespunzătoare;

   e) toate elementele activului și pasivului, precum și toate excedentele și deficitele au fost contabilizate conform unor proceduri pe care el le consideră satisfăcătoare.

2. Verificatorul este singurul competent să accepte, în întregime sau parțial, atestările sau justificările furnizate de directorul general. Dacă consideră oportun, el poate să procedeze la examinarea și verificarea detaliată a tuturor pieselor contabile referitoare fie la operațiuni financiare, fie la furnituri și materiale.
3. Verificatorul are acces liber, în orice moment, la toate registrele, înscrisurile, documentele contabile și alte informații de care consideră că are nevoie.
4. Verificatorul nu este competent să elimine vreuna din rubricile conturilor, dar atrage imediat atenția directorului general asupra tuturor operațiunilor a căror regularitate sau oportunitate i-ar părea discutabile, pentru ca acesta din urmă să ia măsurile necesare.
5. Verificatorul prezintă și semnează o atestare asupra situațiilor financiare, având următoarea formulare: „Am examinat situațiile financiare ale organizației pentru exercițiul financiar care s-a încheiat la 31 decembrie ...... Examinarea mea a constat dintr-o analiză generală a metodelor contabile și din controlul pieselor contabile și al altor acte justificative care mi s-au părut necesare cu această ocazie.” Această atestare indică, după caz, că:

   a) documentele financiare reflectă în mod satisfăcător situația financiară la data expirării perioadei luate în considerație, precum și rezultatele operațiunilor efectuate în cursul perioadei care s-a încheiat la această dată;

   b) documentele financiare au fost întocmite conform principiilor contabile menționate;

   c) principiile financiare au fost aplicate conform unor modalități care concordă cu cele adoptate în cursul exercițiului financiar precedent;

   d) operațiunile financiare au fost efectuate în conformitate cu regulile și reglementările, dispozițiile bugetare și alte directive ale organizației.

6. În raportul său asupra operațiunilor financiare, verificatorul menționează:

   a) natura și amploarea verificării la care a procedat;

   b) elementele care au legătură cu caracterul complet sau cu exactitatea conturilor, inclusiv următoarele cazuri:

   1^o. informațiile necesare interpretării și aprecierii corecte a conturilor;

   2^o. orice sumă care ar fi trebuit încasată, dar care nu a fost trecută în cont;

   3^o. orice sumă care a făcut obiectul unui angajament de cheltuieli normal sau condițional și care nu a fost contabilizată sau de care nu s-a ținut cont în situațiile financiare;

   4^o. cheltuielile pentru care nu au fost furnizate suficiente piese justificative;

   5^o. măsura în care borderourile de cont au fost întocmite și ținute după toate formele legale. Trebuie relevate cazurile în care prezentarea materială a situațiilor financiare se abate de la principiile contabile general acceptate și constant aplicate;

   c) alte probleme asupra cărora trebuie atrasă atenția Comitetului administrativ, de exemplu:

   1^o. cazurile de fraudă sau de prezumție de fraudă;

   2^o. risipa sau utilizarea incorectă de fonduri sau alte posesiuni ale organizației (chiar și atunci când conturile referitoare la operațiunile efectuate ar fi în regulă);

   3^o. cheltuielile care riscă să atragă costuri ulterioare considerabile pentru organizație;

   4^o. orice viciu, general sau particular, al sistemului de control al veniturilor și cheltuielilor sau al furniturilor și materialelor;

   5^o. cheltuielile necorespunzătoare intențiilor Comitetului administrativ, ținând cont de viramentele cu forme în regulă autorizate în cadrul bugetului;

   6^o. depășirile de credite, ținând cont de modificările rezultate din viramentele cu forme în regulă autorizate în cadrul bugetului;

   7^o. cheltuielile care nu sunt conforme autorizațiilor care le guvernează;

   d) exactitatea sau inexactitatea conturilor referitoare la furnituri și materiale, întocmite potrivit inventarului și controlului documentelor.

Între altele, raportul poate conține situația operațiunilor care au fost contabilizate în cursul unui exercițiu anterior și referitor la care au fost obținute noi informații sau a operațiunilor care trebuie făcute în cursul unui exercițiu ulterior și despre care este de dorit să fie informat anticipat Comitetul administrativ.

7. Verificatorul nu trebuie, în nici un caz, să facă mențiuni critice în raportul său fără ca în prealabil să-i ofere directorului general o posibilitate adecvată de a se explica.
8. Verificatorul comunică Comitetului administrativ și directorului general constatările făcute în urma verificării. El poate, în plus, să prezinte directorului general orice comentariu pe care îl consideră adecvat, referitor la raportul financiar al directorului general.
9. În măsura în care verificatorul a procedat la o verificare sumară sau nu a putut să obțină suficiente justificări, el trebuie să menționeze aceasta în atestarea și raportul său, precizând motivele observațiilor sale, ca și consecințele care rezultă din aceasta pentru situația și operațiunile financiare contabilizate.”

Articolul II

Modificări referitoare la Regulile uniforme CIV

1. Articolul 1 CIV

• Modificarea textului de la § 1 după cum urmează:

„§ 1 Sub rezerva excepțiilor prevăzute la art. 2, 3 și 33, Regulile uniforme se aplică tuturor transporturilor de călători și bagaje, inclusiv autovehicule, efectuate cu titluri de transporturi internaționale, întocmite pentru un parcurs care străbate teritoriile a cel puțin două state și care cuprinde exclusiv linii înscrise în lista prevăzută la art. 3 și 10 ale convenției, ca și, după caz, pentru transporturile asimilate conform art. 2, § 2, alin. 2 din convenție.
Regulile uniforme se aplică, în mod egal, în ceea ce privește răspunderea căii ferate în caz de moarte și de rănire a călătorilor, a persoanelor care însoțesc expediția al cărui transport a fost efectuat conform Regulilor uniforme privind contractul de transport internațional feroviar al mărfurilor (CIM).”

2. Articolul 14 CIV

• Completarea textului de la § 1 cu următoarea frază:

„§ 1 ...Pentru transportul autovehiculelor, calea ferată poate să prevadă rămânerea călătorilor în autovehicul în timpul transportului.”

3. Articolul 17 CIV

• Modificarea textului actual la § 2 și completarea cu un nou alineat 2, după cum urmează:

„§ 2 Tarifele internaționale pot să admită ca bagaje, în anumite condiții, animale și obiecte care nu sunt vizate la § 1, ca și autovehicule predate la transport cu sau fără remorcă.
Condițiile de transport al autovehiculelor precizează, în special, condițiile de admitere la transport, de înregistrare, de încărcare și de transport, forma și conținutul documentului de transport care trebuie să poarte sigla CIV, condițiile de descărcare și de eliberare, ca și obligațiile conductorului în ceea ce privește vehiculul său, încărcarea și descărcarea.”

4. Articolul 41 CIV

• Modificarea titlului „Autovehicule”

• Modificarea textului de la § 1 după cum urmează:

"§ 1 În caz de întârziere la încărcare dintr-o cauză imputabilă căii ferate sau de eliberare cu întârziere a unui autovehicul, calea ferată trebuie să plătească, atunci când cel îndreptățit dovedește că din aceasta a rezultat o pagubă, o despăgubire al cărei cuantum nu poate depăși tariful de transport al vehiculului."

• Modificarea textului de la § 3 după cum urmează:

"§ 3 În caz de pierdere totală sau parțială a vehiculului, despăgubirea care se plătește celui îndreptățit pentru paguba dovedită se calculează după valoarea uzuală a vehiculului și nu poate depăși 8.000 unități de cont.”

• Modificarea textului de la § 4 după cum urmează:

„§ 4 În ceea ce privește obiectele plasate în vehicul, calea ferată nu este răspunzătoare decât de paguba cauzată din culpa sa. Despăgubirea totală care se plătește nu poate depăși 1.000 unități de cont. Calea ferată nu răspunde de obiectele plasate în exteriorul vehiculului decât în caz de dol."

• Reluarea la § 5 a celei de a doua fraze din actualul § 3:

„§ 5 O remorcă cu sau fără încărcătură este considerată ca un vehicul."

• Reluarea la noul § 6 a textului actualului § 5, cu ușoare modificări:

"§ 6 Celelalte dispoziții cu privire la răspunderea pentru bagaje sunt aplicabile la transportul de autovehicule."

5. Articolul 42 CIV

• Modificarea titlului după cum urmează:

„Decăderea din dreptul de a invoca limitele de responsabilitate ”

• Modificarea textului primului alineat după cum urmează:

„Dispozițiile art. 30, 31 și 38-41 din Regulile uniforme sau cele prevăzute de dreptul național care limitează despăgubirile la o anumită sumă determinată, nu se aplică, dacă s-a dovedit că paguba a rezultat dintr-un act sau dintr-o omisiune pe care calea ferată le-a comis, fie cu intenția de a provoca o astfel de pagubă, fie intenționat și având conștiința că ar putea rezulta o astfel de pagubă.”

• Suprimarea textului alineatului 2.

6. Articolul 43 CIV

• Completarea titlului după cum urmează:

„Conversie și dobânzi la despăgubire”

• Adăugarea unui nou § 1 cu următorul conținut:

"§ 1 Când calculul despăgubirii implică convertirea sumelor exprimate în unități monetare străine, acesta este făcut după cursul din ziua și locul plății despăgubirii.”

• §§ 1, 2, 3 și 4 devin §§ 2, 3, 4 și 5.

7. Articolul 53 CIV

• Modificarea textului primului alineat de la § 1 după cum urmează:

„§ 1 Orice acțiune a celui îndreptățit, întemeiată pe răspunderea căii ferate în caz de moarte și de rănire a călătorilor, este stinsă dacă el nu semnalează accidentul survenit călătorului în termen de 6 luni de la cunoașterea pagubei, uneia dintre căile ferate căreia i se poate prezenta o reclamație în conformitate cu art. 49, § 1.”

8. Articolul 55 CIV

• Completarea textului de la § 2, alineatul 2, după cum urmează:

„Cu toate acestea, prescripția este de 2 ani, dacă acțiunea este întemeiată pe o pagubă rezultată dintr-un act sau dintr-o omisiune comisă, fie cu intenția de a provoca o astfel de pagubă, fie intenționat și având conștiința că ar putea rezulta o astfel de pagubă."

• Suprimarea literelor a) și b).

Articolul III

Modificări referitoare la Regulile uniforme CIM

1. Articolul 1 CIM

• Completarea, la finele textului de la § 1, după cum urmează:

„§ 1 Sub rezerva... ale convenției, ca și, după caz, pentru transporturile asimilate în conformitate cu art. 2, § 2 alin. 2 din convenție."

2. Articolul 18 CIM

• Simplificarea textului în modul următor:

„Predătorul este răspunzător de exactitatea mențiunilor făcute prin grija sa în scrisoarea de trăsură. El suportă toate consecințele care rezultă din faptul că aceste mențiuni ar fi neregulate, inexacte, incomplete sau înscrise în altă parte decât în locul rezervat fiecăreia dintre ele.”

• Suprimarea ultimei fraze.

3. Articolul 40 CIM

• La § 2, suprimarea următorilor termeni:

„...sub rezerva limitării prevăzute la art. 45."

• Suprimarea § 4.

4. Articolul 43 CIM

• Modificarea textului de la § 1 după cum urmează:

"§ 1 Dacă rezultă o pagubă, inclusiv o avariere, din depășirea termenului de executare a contractului de transport, calea ferată trebuie să plătească o despăgubire care nu poate depăși cvadruplul tarifului de transport.”

5. Articolul 44 CIM

• Modificarea titlului după cum urmează:

„Decăderea din dreptul de a invoca limitele de responsabilitate”

• Modificarea textului primului alineat după cum urmează:

„Limitele de responsabilitate prevăzute la art. 25, 26, 30, 32, 33, 40, 42, 43, 45 și 46 nu se aplică, dacă s-a dovedit că paguba a rezultat dintr-un act sau dintr-o omisiune comisă de calea ferată, fie cu intenția de a provoca o astfel de pagubă, fie intenționat și având conștiința că ar putea rezulta o astfel de pagubă.”

6. Articolul 47 CIM

• Modificarea titlului după cum urmează:

„Conversie și dobânzi la despăgubire”

• Completarea articolului 47 cu un nou § 1, redactat astfel:

„§ 1 Când calculul despăgubirii implică convertirea sumelor exprimate în unități monetare străine, acesta este făcut după cursul din ziua și locul plății despăgubirii.”

7. Articolul 58 CIM

• Completarea textului de la § 1 litera c) după cum urmează:

„c) întemeiată pe o pagubă rezultată dintr-un act sau dintr-o omisiune comisă, fie cu intenția de a provoca o pagubă, fie intenționat și având conștiința ca ar putea rezulta o astfel de pagubă;”

• Suprimarea din textul de la § 1 a literei d).

• Litera e) devine litera d).

Dispoziții finale

Articolul IV

Semnarea, ratificarea, acceptarea, aprobarea

§ 1. Prezentul protocol rămâne deschis la Berna, pe lângă Guvernul elvețian, guvern depozitar, până la 30 iunie 1991, pentru semnare de către statele care au fost invitate la cea de-a doua Adunare generală a Organizației Interguvernamentale pentru Transporturile Internaționale Feroviare (OTIF).

§ 2. Conform dispozițiilor art. 20 § 1 COTIF, prezentul protocol este supus ratificării, acceptării sau aprobării; instrumentele de ratificare, de acceptare sau de aprobare se depun în cel mai scurt termen posibil la guvernul depozitar.

Articolul V

Intrarea în vigoare

Deciziile conținute în prezentul protocol intră în vigoare în prima zi a celei de-a douăsprezecea luni care urmează celei în cursul căreia guvernul depozitar le-a notificat statelor membre depunerea instrumentului prin care sunt îndeplinite condițiile art. 20 § 2 COTIF.

Articolul VI

Aderarea

Statele care, fiind invitate la cea de-a doua Adunare generală OTIF, nu au semnat prezentul protocol în termenul prevăzut la art. IV, § 1, pot să adere la acesta depunând un instrument de aderare la guvernul depozitar.

Articolul VII

Raportul dintre COTIF și protocol

Numai statele care fac parte din COTIF pot deveni părți la prezentul protocol.

Articolul VIII

Textele protocolului

Prezentul protocol este încheiat și semnat în limba franceză.

La textul francez sunt alăturate traduceri oficiale în limbile germană, engleză, arabă, italiană și olandeză.

Numai textul francez este hotărâtor.

Drept pentru care, subsemnații plenipotențiari legal autorizați de către guvernele lor, au semnat prezentul protocol.

Întocmit la Berna, la douăzeci decembrie una mie nouă sute nouăzeci, într-un singur exemplar original în limba franceză, care rămâne depozitat în arhivele Confederației Elvețiene. O copie certificată conformă va fi remisă fiecăruia dintre statele participante.

1. ↑ Traducere.