autentificare cu OpenID
Circulara Nr. V/446/7 privind modificări ale Normelor Băncii Naționale a României nr. V/630/36 din 4 iulie 1991, referitoare la înființarea și funcționarea caselor de schimb valutar
  • semnat: Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu
Banca Națională a României
Începând cu data de 26 februarie 1992, următoarele prevederi din Normele Băncii Naționale a României nr. V/630/36 din 4 iulie 1991, referitoare la înființarea și funcționarea caselor de schimb valutar, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 18 iulie 1991, se modifică după cum urmează:

Cap. I - Categorii de persoane autorizate să efectueze schimb valutar

  • La punctul 3, ultima frază se anulează.

Cap. II - Condițiile pentru acordarea autorizațiilor și funcționarea caselor de schimb valutar

  • Alineatul 2 al literei c) se modifică și va avea următorul cuprins:

„Totodată, solicitantul va trebui să prezinte dovada existenței unor disponibilități în cont, la data depunerii cererii de autorizare la Banca Națională a României, echivalente cu 10 milioane lei.”

Cap. III - Operațiuni de schimb valutar

  • Punctul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Casa de schimb valutar poate vinde valuta sub forma bancnotelor, în valutele cotate de Banca Națională a României, numai persoanelor fizice rezidente în România care solicită schimbul în scopul efectuării de călătorii turistice în străinătate, până la echivalentul a 50.000 lei pe an de persoană.[1]
Vânzarea se poate face numai pe bază de pașaport individual, în limita încasărilor valutare proprii ale casei (punctului) de schimb valutar.
Suma în lei (în cifre și litere) și data efectuării schimbului (ziua, luna, anul) se înscriu în mod obligatoriu în pașaport, fiind confirmate cu ștampila casei (punctului) de schimb valutar și semnătura lucrătorul.
În cazul persoanelor care efectuează cumpărări parțiale de valută în decursul anului, punctele de schimb valutar vor onora cererile solicitanților respectivi numai în limita sumelor de lei care, potrivit mențiunilor înscrise anterior în pașaport de alte puncte de schimb valutar, reprezintă diferența până la plafonul maxim anual de 50.000 lei.”

Cap. IV - Conturile în valută ale caselor de schimb valutar

  • Titlul capitolului se modifică și va avea următorul cuprins:

Conturile în valută și în lei ale caselor de schimb valutar

  • Punctul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Casele de schimb valutar pot să-și păstreze disponibilitățile în valută și în lei în conturi deschise numai la bănci comerciale autorizate din România.”

  • Punctul 2 se modifică și se completează, având următorul cuprins:

„Disponibilitățile în valută și în lei ale unei case de schimb valutar pot fi utilizate numai pentru operațiunile proprii curente.
Disponibilitățile în valută și în lei obținute de băncile comerciale din activitatea proprie de schimb valutar pot fi utilizate și pentru alte destinații specifice activității bancare.”

Cap. V - Cerințe de evidență și raportare

  • Punctul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Pentru fiecare tranzacție, casa de schimb valutar va întocmi buletine de schimb valutar tipizate, conform modelului din anexă.
Asigurarea cu aceste formulare (tipărirea și dotarea punctelor de schimb) intră în sarcina fiecărei case de schimb valutar.
Buletinele de schimb valutar vor fi executate, înregistrate, evidențiate și utilizate ca documente cu regim special, în care scop vor purta, în mod obligatoriu, serie și număr de ordine imprimate în procesul tipăririi lor.
Buletinele de schimb valutar se întocmesc în 2 exemplare, fiind obligatorie completarea lor cu toate datele prevăzute de formular.
Pe buletinul de schimb valutar nu se admit corecturi, eventualele imprimate completate eronat urmând a fi anulate prin barare sub semnătura lucrătorului și ștampila punctului de schimb valutar. Buletinele de schimb anulate rămân atașate în carnetul respectiv.
Originalul buletinului de schimb valutar, datat, semnat și ștampilat de casa (punctul) de schimb valutar se înmânează clientului, iar exemplarul 2 se păstrează ca document justificativ de casă.”

  • Punctul 3 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Până la data de 5 a fiecărei luni, casele de schimb valutar, precum și unitățile teritoriale ale băncilor comerciale care efectuează operațiuni de schimb valutar vor transmite sucursalei județene a Băncii Naționale a României, în 2 exemplare, situația privind operațiunile de schimb valutar efectuate în luna precedentă, întocmită conform normelor date în acest scop de Banca Națională a României.
Sucursalele județene ale Băncii Naționale a României vor transmite Oficiului de Control al Devizelor din cadrul Băncii Naționale a României, până la data de 10 a lunii următoare, raportările prevăzute de normele de lucru în vigoare privind situația operațiunilor efectuate de casele de schimb valutar și băncile comerciale din raza lor teritorială.”

Directorii sucursalelor județene ale Băncii Naționale a României vor lua măsuri pentru comunicarea prezentei circulare tuturor caselor (punctelor) de schimb valutar din cadrul județului, precum și pentru urmărirea respectării prevederilor cuprinse în aceasta.


[modificare] Anexă

Model
de buletin de schimb valutar
Unitatea autorizată ................................

Adresa .........................................................

Data ..................
Buletin de schimb valutar
Seria ........... Nr. ..........
1. Numele și prenumele ............................... Țara ....................... Act de identitate ..........................
2. Suma încasată de la client Curs Comision Suma plătită clientului








L. S. Casier Semnătura clientului
Explicații privind completarea buletinului de schimb:
  1. Formularul se folosește atât pentru cumpărări, cât și pentru vânzări de valută.
  2. În cazul vânzărilor de valută către cetățenii români se vor menționa în rubrica „Actul de identitate”, seria și numărul pașaportului.
  3. În funcție de natura operațiunii, la pct. 2 din formular, în rubricile „Suma încasată de la client" și respectiv „Suma plătită clientului” se trec sumele în valută sau în lei, după caz.
  1. Solicitările de valută ale persoanelor fizice rezidente pentru alte scopuri de interes personal, cum sunt tratamentele medicale în străinătate, inclusiv cheltuielile pentru însoțitori, achiziționarea de proteze ori aparate medicale de uz personal, plată de cotizații în valută la asociații ori organizații internaționale etc., se soluționează potrivit normelor ce se vor elabora în mod distinct pentru astfel de cazuri.