autentificare cu OpenID
Lege pentru ratificarea Tratatului de prietenie, bună vecinătate și cooperare dintre România și Republica Turcia
  • semnat: Președintele Senatului, academician, Alexandru Bîrlădeanu notă
    Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 5 martie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.
  • semnat: Președintele Camerei Deputaților, Marțian Dan notă
    Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 2 aprilie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

Acte care menționează acest act:

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se ratifică Tratatul de prietenie, bună vecinătate și cooperare dintre România și Republica Turcia, încheiat la București la 19 septembrie 1991.


[modificare] Tratat de prietenie, bună vecinătate și cooperare între România și Republica Turcia

România și Republica Turcia,
exprimându-și satisfacția în legătură cu nivelul atins în relațiile tradiționale de prietenie și cooperare între țările și popoarele lor,
reamintind Tratatul de amiciție, de neagresiune, de arbitraj și de conciliațiune, semnat la Ankara la 17 octombrie 1933, și, în mod deosebit, confirmând angajamentul lor față de prevederile cuprinse în acesta referitoare la pacea inviolabilă și amiciția sinceră și perpetuă între cele două țări și popoare,
confirmând adeziunea lor la scopurile și principiile cuprinse în Carta Națiunilor Unite,
reafirmând angajamentele asumate în conformitate cu Actul final de la Helsinki din 1 august 1975 și cu documentele ulterioare ale Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa, inclusiv Carta de la Paris pentru o nouă Europă din 21 noiembrie 1990,
salutând pașii istorici care au fost făcuți pe continentul european către libertate, respect pentru drepturile omului, democrație, pace, securitate și cooperare,
convinse de necesitatea de a se depune eforturi în continuare pentru a accelera procesul către democrație, pace și unitate și de a se consolida, pe mai departe, noua atmosferă de prietenie și cooperare în Europa și, în acest scop, exprimându-și hotărârea de a-și aduce contribuția la aceste eforturi,
hotărâte să dezvolte și să lărgească, pe mai departe, pe o nouă bază, relațiile existente de prietenie, bună vecinătate și cooperare între cele două țări,
au căzut de acord asupra următoarelor:
Articolul 1

România și Republica Turcia, denumite în continuare părți, își reafirmă hotărârea de a dezvolta relațiile lor pe bază de încredere, cooperare și avantaj reciproc și în conformitate cu principiile respectării, una față de alta, a independenței politice, suveranității și integrității teritoriale, neamestecului în treburile interne, egalității în drepturi și respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

Articolul 2

Părțile reafirmă inadmisibilitatea folosirii forței și a amenințării cu forța în relațiile internaționale și necesitatea soluționării problemelor internaționale prin mijloace pașnice.

Ele nu vor permite ca teritoriile lor să fie folosite pentru activități agresive și subversive îndreptate împotriva celeilalte părți.

În cazul în care va apărea un diferend între ele, părțile își exprimă hotărârea de a-l soluționa numai prin mijloace pașnice și în mod amiabil.

Articolul 3

Părțile se angajează ca, în cazul în care una dintre ele va face obiectul unei agresiuni armate din partea unui stat sau a unor state terțe, cealaltă parte să nu acorde agresorului sau agresorilor nici un fel de asistență militară sau de altă natură.

În cazul în care va apărea o situație de acest fel, ele vor depune toate eforturile, în conformitate cu Carta Națiunilor Unite, și vor folosi posibilitățile oferite de alte instituții și aranjamente internaționale disponibile, în vederea stopării agresiunii și eliminării consecințelor acesteia.

Articolul 4

În cazul în care va apărea o situație care ar putea să constituie o amenințare sau un pericol pentru pacea și securitatea internațională, părțile se angajează să intre în contact, în scopul evaluării situației și pentru a avea consultări asupra acesteia.

Articolul 5

Părțile sunt de acord să-și sporească cooperarea și eforturile comune, în scopul întăririi rolului pe care îl are Organizația Națiunilor Unite în menținerea păcii și securității internaționale, precum și în alte domenii.

Articolul 6

Părțile își reafirmă adeziunea lor deplină la procesul Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa, care a intrat în faza stabilirii instituțiilor și structurilor sale, ca urmare a adoptării Cartei de la Paris pentru o nouă Europă.

Părțile vor contribui la transformarea Europei într-o comunitate de state care să promoveze, în continuare, înțelegerea, prietenia, încrederea reciprocă și cooperarea între popoarele continentului.

Ele vor continua să-și aducă contribuția la realizarea obiectivelor comune, și anume: democrația, libertatea, statul de drept, libertatea de gândire, religie și credință, respectul pentru drepturile omului, libera inițiativă economică și dreptatea socială.

Articolul 7

Părțile vor promova, în cadrul procesului Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa, controlul armamentelor și dezarmarea care să ducă la întărirea securității, la creșterea încrederii și stabilității în Europa.

Părțile vor coopera, inclusiv în forurile internaționale de negocieri la care participă amândouă, pentru înfăptuirea controlului armamentelor și a dezarmării pe bază de acorduri verificabile în mod efectiv.

Ele vor promova schimburi în domeniul militar, precum și contacte și consultări periodice, la nivelurile convenite, între organismele lor militare.

Articolul 8

Părțile se angajează să lărgească în mod substanțial cooperarea dintre ele în domeniile economic, industrial, financiar, comercial, științific, tehnologic și al protecției mediului.

Părțile sunt de acord că dezvoltarea relațiilor lor comerciale și a cooperării economice va contribui la bunăstarea și fericirea popoarelor celor două țări și că aceasta, la rândul său, va contribui în mare măsură la înfăptuirea reformei economice și la crearea economiei libere de piață în România.

Părțile vor încheia, dacă va fi necesar, noi acorduri și alte aranjamente practice, în scopul promovării cooperării în baza prezentului articol.

Ele subliniază importanța cooperării în diferite domenii economice, îndeosebi în sectoarele transporturilor, telecomunicațiilor și energiei, între companii publice și private din cele două țări și a constituirii de societăți mixte între acestea. În acest scop, ele sunt de acord să ofere stimulentele necesare, în cadrul acordurilor lor bilaterale, și să încurajeze societățile mixte bilaterale și multilaterale în țările lor sau în terțe țări.

Părțile vor lua în considerare acordarea celui mai favorabil ansamblu de condiții cetățenilor, întreprinderilor și organizațiilor celeilalte părți pentru activități lucrative și alte activități economice, într-un mod care să nu contravină obligațiilor lor față de terțe părți și în conformitate cu legislațiile lor naționale.

Articolul 9

Părțile subliniază utilitatea consultărilor și a schimbului de experți, cu scopul de a beneficia de cunoștințele și experiența țărilor lor în domeniul economic, și sunt de acord să intensifice contactele, la toate nivelurile, pentru a fi mai bine informate despre potențialele celor două țări.

Ele sunt convinse că sarcini importante revin Comisiei Economice Interguvernamentale Româno-Turce în stimularea și orientarea realizării cooperării economice, comerciale și tehnice între cele două țări.

Convinse de avantajele potențiale ale înființării unui consiliu româno-turc al cercurilor de afaceri, părțile sunt de acord să încurajeze eforturile în această direcție.

Articolul 10

Părțile au convenit ca între instituțiile lor respective pentru știință și tehnologie să se stabilească relații strânse și, dacă se va considera necesar, acestea să stabilească grupuri de lucru ad-hoc. Ele sunt de acord ca baza contractuală pentru cooperarea științifică și tehnică să fie stabilită cât mai curând posibil.

Articolul 11

Părțile acordă o importanță fundamentală dezvoltării și diversificării relațiilor economice între țările regiunii Mării Negre.

În acest scop, părțile vor depune toate eforturile pentru înfăptuirea Declarației cu privire la cooperarea economică în regiunea Mării Negre, vizând elaborarea și realizarea de proiecte de cooperare de interes comun în domeniul economic, tehnologic și al protecției mediului, și vor acționa pentru ameliorarea condițiilor de activitate ale oamenilor de afaceri și stimularea inițiativelor individuale sau în asociere ale întreprinderilor și firmelor direct implicate din România și Republica Turcia.

Articolul 12

Având în vedere semnificația globală a problemelor de protecție a mediului, părțile intenționează să-și intensifice cooperarea în acest domeniu.

Exprimându-și speranța că statele riverane la Marea Neagră vor semna în curând Convenția cu privire la protecția Mării Negre împotriva poluării și protocoalele sale anexă, al căror text a fost definitivat, părțile își reafirmă angajamentul de a înfăptui și lărgi scopurile acestei convenții și de a combate, în strânsă cooperare cu organizațiile internaționale competente, toate cauzele de poluare din Marea Neagră.

Articolul 13

Părțile, hotărâte să lărgească comunicarea și legăturile culturale între popoarele român și turc și dorind să contribuie la crearea unui spațiu cultural european deschis tuturor popoarelor continentului, se angajează să dezvolte în continuare și să diversifice cooperarea culturală între cele două țări pe baza acordurilor și programelor referitoare la schimburile în domeniile culturii, științei, artei și învățământului.

Părțile vor încuraja cooperarea directă între universități, instituții de cercetări și organizații de cultură și artă.

Ele vor încuraja, de asemenea, și vor sprijini predarea limbii române în Turcia și a limbii turce în România. Părțile vor facilita schimbul de material didactic și crearea de posibilități pentru pregătirea cadrelor didactice.

Articolul 14

Părțile se angajează să depună, în continuare, eforturi pentru a facilita diseminarea liberă și mai largă a informațiilor de toate felurile și, în această privință, să încurajeze și să amelioreze cooperarea în domeniile presei și radioteleviziunii, inclusiv în ceea ce privește posibilitățile oferite de mijloacele moderne de comunicație, cum sunt transmisiile prin cablu și sateliți.

Articolul 15

Părțile acordă o importanță deosebită dezvoltării contactelor interparlamentare.

Părțile sprijină sporirea contactelor între cetățenii din cele două țări și dezvoltarea schimburilor și a cooperării între asociații de femei, organizații de tineret, sindicate, instituții de învățământ, organizații sportive și alte instituții sociale și profesionale. Ele vor încuraja sporirea contactelor și a cooperării între orașe și organele administrației locale.

Articolul 16

Părțile vor dezvolta în continuare cooperarea în domeniul consular. Ele se vor strădui să soluționeze cu bunăvoință problemele cu care s-ar putea confrunta cetățenii lor în timpul șederii în cealaltă țară.

Articolul 17

Părțile condamnă fără rezerve toate formele și actele de terorism, indiferent de originile, motivele și scopurile acestora. Ele reafirmă convingerea lor că terorismul nu poate fi justificat în nici o împrejurare.

Părțile se angajează să coopereze pentru combaterea terorismului internațional și a crimei organizate.

Ele vor coopera în combaterea traficului ilegal de droguri și arme, a contrabandei cu bunuri culturale și istorice și a altor cazuri de contrabandă.

Articolul 18

Părțile vor perfecționa cadrul juridic al relațiilor lor bilaterale, în concordanță cu dezvoltările din structurile economice, sociale și juridice din țările lor, ținând seama de nevoile de cooperare între ele și de tendințele generale din Europa.

Articolul 19

Părțile vor avea, în mod regulat, consultări politice, la niveluri corespunzătoare, în legătură cu dezvoltarea relațiilor bilaterale, precum și asupra problemelor internaționale și regionale de interes reciproc.

Articolul 20

Acest tratat nu este îndreptat împotriva nici unei alte țări și nu va aduce atingere drepturilor și obligațiilor părților decurgând din acordurile existente, bilaterale și multilaterale, încheiate de părți cu terțe state.

Articolul 21

Acest tratat va fi supus ratificării. El va intra în vigoare în a 30-a zi de la data schimbului instrumentelor de ratificare.

Prezentul tratat va rămâne în vigoare 20 de ani. După aceea, valabilitatea sa se va prelungi în mod tacit, pe perioade succesive de câte 5 ani, dacă nici una dintre părți nu-l va denunța, în scris, printr-o notificare cu un an înainte de expirare.

Încheiat la București la 19 septembrie 1991, în două exemplare, fiecare în limbile română și turcă, ambele texte având aceeași valoare.

Pentru România,
Ion Iliescu
Pentru Republica Turcia,
Turgut Özal