Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă schimbul de note din 19 martie 1990 referitoare la prelungirea valabilității, până la 31 ianuarie 1992, a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind transporturile aeriene civile, semnat la Washington la 4 decembrie 1973, așa cum a fast modificat și prelungit, precum și completarea acestui acord cu un nou articol - articolul V bis - privind securitatea aviației civile.

[modificare] Nota Nr. 76

Ambasada Statelor Unite ale Americii

Prezint complimentele mele șefului Departamentului aviației civile al României și am onoarea să mă refer la Acordul de transport aerian dintre Guvernul Statelor Unite ale Americii și Guvernul României, semnat la Washington la 4 decembrie 1973, așa cum a fost modificat și prelungit. Am onoarea să propun, în numele Guvernului Statelor Unite ale Americii, ca acordul să fie prelungit până la 31 ianuarie 1992, iar acestui acord să i se facă o nouă modificare, pentru a se include următorul articol:

„Articolul V bis
a) În conformitate cu drepturile și obligațiile ce le revin potrivit dreptului internațional, părțile reafirmă că obligația lor de a proteja, în relațiile lor reciproce, securitatea aviației civile împotriva actelor de intervenție ilicită, face parte integrantă din prezentul acord.
b) Părțile își vor acorda reciproc, la cerere, asistența necesară pentru prevenirea actelor de capturare ilicită a aeronavelor și a altor acte ilicite îndreptate împotriva securității pasagerilor, echipajelor, aeronavelor, aeroporturilor, instalațiilor și serviciilor de navigație aeriană, precum și a oricăror alte amenințări pentru securitatea aviației civile.
c) Părțile vor acționa în conformitate cu obligațiile lor în baza Convenției referitoare la infracțiuni și la anumite alte acte săvârșite la bordul aeronavelor, încheiată la Tokio la 14 septembrie 1963, Convenției pentru reprimarea capturării ilicite a aeronavelor, încheiată la Haga la 16 decembrie 1970, și Convenției pentru reprimarea actelor ilicite îndreptate contra securității aviației civile, încheiată la Montreal la 23 septembrie 1971, așa cum au fost ratificate de fiecare parte.
d) Părțile, în raporturile lor reciproce, vor acționa în conformitate cu prevederile referitoare la securitatea aviației, care au fost stabilite de către Organizația Aviației Civile Internaționale și desemnate ca anexe la Convenția privind aviația civilă internațională, în măsura în care aceste dispoziții se aplică părților contractante; ele vor cere operatorilor de aeronave înmatriculate de ele sau operatorilor care au sediul lor principal de afaceri sau reședința permanentă pe teritoriul lor, precum și operatorilor de aeroporturi pe teritoriul lor, să acționeze în conformitate cu aceste prevederi de securitate a aviației civile.
e) Fiecare parte se angajează să respecte reglementările privind securitatea cerute de cealaltă parte contractantă în legătură cu intrarea pe teritoriul său și să ia măsuri adecvate pentru protecția aeronavelor și inspecția pasagerilor, echipajelor, bagajelor de mână, precum și a mărfii (inclusiv a bagajelor de cală), poștei și proviziilor de la bord înainte și în timpul îmbarcării sau încărcării. Fiecare parte va examina, de asemenea, într-un spirit pozitiv orice cerere care îi este adresată de către cealaltă parte pentru măsuri speciale de securitate împotriva unei amenințări particulare.
f) Atunci când este comis sau există o amenințare de comitere a unui act ilicit împotriva securității pasagerilor, echipajelor, aeronavelor, aeroporturilor, instalațiilor și serviciilor de navigație aeriană, părțile își vor acorda asistența reciprocă prin facilitarea comunicațiilor și alte măsuri potrivite, cu scopul de a pune capăt în mod rapid și în condiții de securitate actului sau amenințării cu un act ilicit.
g) Dacă o parte contractantă are temeiuri rezonabile să creadă că cealaltă parte contractantă a încălcat prevederile privind securitatea aviației civile din acest articol, acea parte poate solicita consultări imediate cu cealaltă parte contractantă. Nerealizarea unui acord satisfăcător în 30 de zile de la data solicitării consultărilor va constitui temei pentru aplicarea art. IV din acest acord. Când se impune, datorită urgenței, o parte poate lua măsuri provizorii înainte de expirarea celor 30 de zile.”

Dacă această propunere este acceptabilă Guvernului României, am onoarea să propun ca această notă și nota Excelenței voastre de răspuns să constituie un acord între cele două guverne ale noastre, care va intra în vigoare la data notei de răspuns a Excelenței voastre, cu valabilitate de la 1 februarie 1990.

Acceptați, Excelență, reînnoirea asigurării celei mai înalte considerațiuni.

Ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Alan Green jr.

București, 19 martie 1990.

[modificare] Nota Nr. 2554

România

Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Amenajării Teritoriului

Departamentul aviației civile

Prezint complimentele mele ambasadorului Statelor Unite ale Americii și am onoarea să mă refer la nota sa nr. 76 din 19 martie 1990, al cărei text, tradus în limba română, are următorul conținut:

«Prezint complimentele mele șefului Departamentului aviației civile al României și am onoarea să mă refer la Acordul de transport aerian dintre Guvernul Statelor Unite ale Americii și Guvernul României, semnat la Washington la 4 decembrie 1973, așa cum a fost modificat și prelungit. Am onoarea să propun, în numele Guvernului Statelor Unite ale Americii, ca acordul să fie prelungit până la 31 ianuarie 1992, iar acestui acord să i se facă o nouă modificare, pentru a se include următorul articol:

„Articolul V bis
a) În conformitate cu drepturile și obligațiile ce le revin potrivit dreptului internațional, părțile reafirmă că obligația lor de a proteja, în relațiile lor reciproce, securitatea aviației civile împotriva actelor de intervenție ilicită, face parte integrantă din prezentul acord.
b) Părțile își vor acorda reciproc, la cerere, asistența necesară pentru prevenirea actelor de capturare ilicită a aeronavelor și a altor acte ilicite îndreptate împotriva securității pasagerilor, echipajelor, aeronavelor, aeroporturilor, instalațiilor și serviciilor de navigație aeriană, precum și a oricăror alte amenințări pentru securitatea aviației civile.
c) Părțile vor acționa în conformitate cu obligațiile lor în baza Convenției referitoare la infracțiuni și la anumite alte acte săvârșite la bordul aeronavelor, încheiată la Tokio la 14 septembrie 1963, Convenției pentru reprimarea capturării ilicite a aeronavelor, încheiată la Haga la 16 decembrie 1970, și Convenției pentru reprimarea actelor ilicite îndreptate contra securității aviației civile, încheiată la Montreal la 23 septembrie 1971, așa cum au fost ratificate de fiecare parte.
d) Părțile, în raporturile lor reciproce, vor acționa în conformitate cu prevederile referitoare la securitatea aviației, care au fost stabilite de către Organizația Aviației Civile Internaționale și desemnate ca anexe la Convenția privind aviația civilă internațională, în măsura în care aceste dispoziții se aplică părților contractante; ele vor cere operatorilor de aeronave înmatriculate de ele sau operatorilor care au sediul lor principal de afaceri sau reședința permanentă pe teritoriul lor, precum și operatorilor de aeroporturi pe teritoriul lor, să acționeze în conformitate cu aceste prevederi de securitate a aviației civile.
e) Fiecare parte se angajează să respecte reglementările privind securitatea cerute de cealaltă parte contractantă în legătură cu intrarea pe teritoriul său și să ia măsuri adecvate pentru protecția aeronavelor și inspecția pasagerilor, echipajelor, bagajelor de mână, precum și a mărfii (inclusiv a bagajelor de cală), poștei și proviziilor de la bord înainte și în timpul îmbarcării sau încărcării. Fiecare parte va examina, de asemenea, într-un spirit pozitiv orice cerere care îi este adresată de către cealaltă parte pentru măsuri speciale de securitate împotriva unei amenințări particulare.
f) Atunci când este comis sau există o amenințare de comitere a unui act ilicit împotriva securității pasagerilor, echipajelor, aeronavelor, aeroporturilor, instalațiilor și serviciilor de navigație aeriană, părțile își vor acorda asistența reciprocă prin facilitarea comunicațiilor și alte măsuri potrivite, cu scopul de a pune capăt în mod rapid și în condiții de securitate actului sau amenințării cu un act ilicit.
g) Dacă o parte contractantă are temeiuri rezonabile să creadă că cealaltă parte contractantă a încălcat prevederile privind securitatea aviației civile din acest articol, acea parte poate solicita consultări imediate cu cealaltă parte contractantă. Nerealizarea unui acord satisfăcător în 30 de zile de la data solicitării consultărilor va constitui temei pentru aplicarea art. IV din acest acord. Când se impune, datorită urgenței, o parte poate lua măsuri provizorii înainte de expirarea celor 30 de zile.”

Dacă această propunere este acceptabilă Guvernului României, am onoarea să propun ca această notă și nota Excelenței voastre de răspuns să constituie un acord între cele două guverne ale noastre, care va intra în vigoare la data notei de răspuns a Excelenței voastre, cu valabilitate de la 1 februarie 1990.

Acceptați, Excelență, reînnoirea asigurării celei mai înalte considerațiuni.»

Am onoarea să confirm că propunerea din Nota nr. 76, din 19 martie 1990, a ambasadorului Statelor Unite ale Americii este acceptabilă Guvernului României.

Primiți, Excelență, asigurarea considerațiuni mele celei mai înalte.

Șeful Departamentului aviației civile, colonel inginer Dumitru Prunariu

București, 19 martie 1990.