autentificare cu OpenID
Hotărâre pentru aprobarea Normelor preliminare privind activitatea Adunării Deputaților
  • semnat: Președintele de vârstă al Adunării Deputaților, Policrat Réne-Radu
Versiunea:

Acte care menționează acest act:

Adunarea Deputaților hotărăște:

Articol unic. - Se aprobă Normele preliminare privind activitatea Adunării Deputaților prevăzute în anexă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.


[modificare] Anexă

Norme preliminare privind activitatea Adunării Deputaților

Art. 1. - Până la alegerea biroului permanent, lucrările Adunării Deputaților sunt conduse, potrivit Decretului-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, de cel mai în vârstă deputat, asistat de 4 secretari, stabiliți din rândul celor mai tineri deputați.

Imposibilitatea exercitării atribuțiilor de către președintele de vârstă sau de către unu ori mai mulți secretari prevăzuți în alin. 1 atrage, de drept, înlocuirea acestora cu deputatul cel mai în vârstă sau, după caz, cu cei mai tineri deputați din rândul celor prezenți.

Art. 2. - În vederea formării organelor de lucru și desfășurării activității adunării, deputații se constituie în grupuri parlamentare alcătuite din cel puțin 10 deputați care au figurat în alegeri pe listele partidelor sau formațiunilor politice respective.

Deputații aleși din partea unor partide sau formațiuni politice care nu întrunesc numărul necesar pentru a constitui un grup parlamentar se pot reuni, pentru a constitui un asemenea grup, sau se pot afilia la alte grupuri parlamentare constituite potrivit alin.1.

Grupurile parlamentare astfel constituie își aleg un președinte și, după caz, unu sau mai mulți vicepreședinți.

Președintele grupului comunică adunării numărul deputaților și componența nominală a grupului parlamentar pe care îl conduce.

Succesiunea comunicărilor se stabilește de către președintele de vârstă al adunării, în ordinea mărimii grupurilor parlamentare.

Art. 3. - Pentru validarea mandatelor, Adunarea Deputaților alege, în prima sa ședință, o comisie compusă din 30 de deputați care să reflecte, în mod proporțional, configurația politică a adunării, așa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.

Comisia de validare funcționează pe întreaga durată a mandatului Adunării Deputaților.

Art. 4. - Numărul deputaților ce vor fi desemnați în comisia de validare de către fiecare grup parlamentar este în funcție de proporția membrilor fiecărui grup în totalul deputaților.

Propunerile pentru stabilirea numărului de deputați ce revine fiecărui grup parlamentar se fac de către președinții acestor grupuri și se transmit secretarilor.

Președintele de vârstă prezintă adunării aceste propuneri în ordinea mărimii grupurilor parlamentare, iar Adunarea Deputaților hotărăște asupra lor cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor săi.

Propunerile pentru componența comisiei se fac de grupurile parlamentare în limita numărului de locuri în comisie aprobat.

Componența comisiei este aprobată de adunare cu votul a cel puțin jumătate plus unu din membrii săi.

Art. 5. - Comisia de validare își alege un președinte și doi vicepreședinți, care alcătuiesc biroul comisiei, și se organizează în 9 grupe de lucru, alcătuite din câte 3 membri, cu respectarea regulii proporționalității prevăzută la art. 3 alin. 1. Alegerea se face prin vot deschis.

Art. 6. - Biroul comisiei repartizează grupelor de lucru dosarele primite de la Biroul Electoral Central pentru alegerea deputaților, cu excepția celor privind membrii grupelor de lucru.

Verificarea legalității alegerii deputaților care compun grupele de lucru se face de către biroul comisiei de validare.

Biroul comisiei de validare și grupele lucru sunt obligate să prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de deputați, în scris, în termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Aceste propuneri se adoptă cu votul majorității membrilor.

După expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesoluționate se face în plenul comisiei.

Art. 7. - Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui deputat numai în cazul în care:

a) există contestații care nu au fost soluționate potrivit legii;
b) constată că soluționarea contestațiilor s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legale referitoare la procedura de soluționare;
c) constată că alegerea deputatului s-a făcut prin fraudă electorală.

Art. 8. - Comisia, în cel mult 4 zile de la constituire, întocmește un raport în care vor fi precizați deputații pentru care se propune validarea sau invalidarea mandatelor cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare.

Art. 9. - Raportul este aprobat de comisie cu votul a jumătate plus unu din membrii acesteia; în caz de paritate, votul președintelui este hotărâtor.

Art. 10. - Raportul comisiei de validare se prezintă Adunării Deputaților de către președintele comisiei a doua zi după aprobarea acestuia.

Adunarea Deputaților se convoacă, de drept, în a 5-a zi de la constituirea comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia.

Art. 11. - În cazul deputaților pentru care nu există motive de invalidare potrivit art. 7, se întocmește o lista cu numele și prenumele acestora, asupra căreia adunarea se pronunță printr-un singur vot. În cazul deputaților la care a fost propusă invalidarea mandatului, adunarea dezbate și se pronunță prin vot pentru fiecare caz în parte.

Validarea sau invalidarea mandatelor de deputați se face cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor Adunării Deputaților.

Art. 12. - Adunarea Deputaților este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputați.

Art. 13. - După constituirea legală a Adunării Deputaților se alege președintele Adunării Deputaților și biroul permanent al acesteia.

Președintele Adunării Deputaților este și președintele biroului permanent, din care mai fac parte 4 vicepreședinți, 4 secretari și 2 chestori.

Biroul permanent se constituie cu respectarea, pe cât posibil, a configurației politice a adunării, așa cum rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.

Art. 14. - Președintele Adunării Deputaților este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise numele și prenumele tuturor candidaților propuși de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.

Este declarat ales președinte al Adunării Deputaților candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul a cel puțin jumătate plus unu din voturile tuturor deputaților.

Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar, se organizează un al doilea tur de scrutin în cadrul căruia va fi declarat președinte al Adunării Deputaților candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi din totalul voturilor exprimate.

În caz de egalitate de voturi se organizează un nou tur de scrutin la care vor participa candidații aflați în balotaj.

Art. 15. - Odată cu alegerea președintelui adunării activitatea președintelui de vârstă încetează.

Art. 16. - Alegerea vicepreședinților, secretarilor și chestorilor care compun biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare.

În vederea depunerii propunerilor, Adunarea Deputaților stabilește numărul de locuri din biroul permanent care revine fiecărui grup parlamentar, în condițiile art. 4. Propunerile se transmit președintelui Adunării Deputaților.

Propunerile nominale pentru funcțiile prevăzute la alin. 1 se fac de președinții grupurilor parlamentare, în cadrul numărului de locuri stabilit potrivit alin. 2. Propunerile se înaintează președintelui Adunării Deputaților, care le va supune votului adunării în condițiile art. 14.

Art. 17. - Odată cu alegerea biroului permanent activitatea secretarilor desemnați în condițiile art. 1 alin. 1 încetează.

Art. 18. - După alegerea biroului permanent, președintele Adunării Deputaților de comun acord cu președintele Senatului convoacă ședința comună a Adunării Deputaților și Senatului pentru prezentarea hotărârii Curții Supreme de Justiție privitoare la validarea alegerii Președintelui României.

Art. 19. - Lucrările ședinței comune se desfășoară în prezența candidatului a cărui alegere a fost validată de Curtea Supremă de Justiție și sunt conduse de președinții celor două camere.

Art. 20. - Președintele Curții Supreme de Justiție prezintă în ședința comună a Adunării Deputaților și Senatului hotărârea Curții Supreme de Justiție cu privire la validarea alegerii Președintelui României.

Art. 21. - Biroul permanent, după constituirea sa, supune adunării, spre dezbatere, articol cu articol, proiectul de regulament al Adunării Deputaților elaborat în termen de o săptămână de către o comisie formată din 9 deputați desemnați de către adunare, pe bază proporțională. Acest proiect se adoptă cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul deputaților.

Art. 22. - Hotărârile prevăzute de prezentele norme se adoptă prin vot deschis, în afară de cazurile în care se prevede altfel.

Art. 23. - Prezentele norme preliminare se adoptă cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul deputaților, prin vot deschis.