Guvernul României hotărăște:

Art. 1. - Până la reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome sau societăți comerciale, conform prevederilor Legii nr. 15/1990, conducerile întreprinderilor, institutelor și celorlalte unități se numesc de către conducerile departamentelor de ramură.

Art. 2. - Conducerea unităților economice este asigurată de către:

a) Consiliul de administrație, compus din 7-15 persoane:

• director - președinte
• director adjunct tehnic sau științific - membru
• director adjunct comercial - membru
• ingineri șefi sau directori de fabrică - membri
• contabil șef - membru
• conducători ai unor sectoare importante de activitate din unitate - membri
• șeful compartimentului juridic - membru

b) Comitetul de direcție, care asigură conducerea operativă, compusă din:

• director;
• director adjunct tehnic sau științific;
• director adjunct comercial;
• ingineri șefi sau directori de fabrică;
• contabil șef;

c) directorul unității.

Art. 3. - Având în vedere creșterea atribuțiilor și răspunderilor ce decurg din afirmarea principiilor economiei de piață, se stabilesc principalele atribuții și responsabilități pentru:

a) Consiliul de administrație:

• adoptă măsuri pentru pregătirea unității în vederea trecerii la aplicarea Legii nr. 15/1990 de reorganizare ca regii autonome sau societăți comerciale și urmărește realizarea acestora;
• analizează și adoptă programele de activitate economică, de cercetare, dezvoltare și retehnologizare pe termen scurt, mediu și lung;
• aprobă regulamentul de funcționare al unității economice, precum și limitele împuternicirii pentru subunitățile din structura ei organizatorică;
• stabilește măsuri pentru respectarea disciplinei tehnologice și ierarhic administrative în cadrul structurilor organizatorice existente și aprobate, prevăzute în regulamentul de organizare și funcționare al unității;
• stabilește măsuri pentru paza bunurilor unității, asigurarea patrimoniului și a datelor, luând toate măsurile necesare în acest scop, în conformitate cu prevederile legale;
• asigură legătura permanentă cu sindicatele libere din unitate și cu reprezentanții salariaților, pentru rezolvarea operativă a problemelor ce apar, în scopul desfășurării optime a procesului de producție;
• ia măsuri, potrivit Codului muncii, pentru imputarea pagubelor rezultate din neîndeplinirea obligațiilor ce revin salariaților unității;
• analizează modul de salarizare a personalului și ia măsurile de aplicare a acelor forme care să asigure cele mai bune rezultate economice, în conformitate cu prevederile legii;
• negociază și aprobă conținutul contractului colectiv de muncă.

b) Comitetul de direcție:

• defalcă sarcinile economice și de producție pe ateliere, secții, fabrici, asigurând realizarea activității în condiții de rentabilitate;
• organizează activitatea tehnico-productivă, asigură baza materială necesară din țară și import, precum și contractarea și desfacerea producției;
• stabilește răspunderile și competențele pe niveluri ierarhice și structuri organizatorice, ca și relațiile dintre acestea;
• aplică măsurile stabilite de Consiliul de administrație pentru paza bunurilor unității, protecția patrimoniului și a datelor, respectarea ordinii și disciplinei tehnologice și ierarhic administrative în unitate;
• stabilește împuterniciri de reprezentare a unității, pentru fiecare din membrii Comitetului de direcție.

c) Directorul unității:

• angajează, prin semnătură, unitatea în relațiile cu terții, în limita competențelor aprobate de Consiliul de administrație și regulamentul de funcționare;
• angajează personalul unității;
• aprobă normele privind disciplina tehnologică și administrativă în unitate;
• emite deciziile de recuperare a pagubelor aduse unității, în conformitate cu prevederile Codului muncii, pe baza celor stabilite de Consiliul de administrație;
• numește și revocă conducătorii locurilor de muncă;
• premiază sau sancționează personalul din unitate la propunerea șefilor locurilor de muncă;
• încheie contractul colectiv de muncă.

Art. 4. - Pe data prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 371/1990 și Hotărârea Guvernului nr. 120/1990^[1].

1. ↑ Modificat (pentru link), în original „hotărârile nr. 371/1990 și nr. 120/1990".