Ministerul Finanțelor

Nr. 117.083/12.XI.1990

În temeiul pct. 17 din anexa nr. 2 (nota metodologică) la Hotărârea Guvernului României nr. 1109/1990 cu privire la liberalizarea prețurilor și măsuri de protecție socială, se fac următoarele precizări în legătură cu calcularea, evidența și vărsarea la bugetul statului a impozitului pe circulația mărfurilor:

1. La pct. 1 din normele metodologice cuprinse în anexa menționată se arată că persoanele juridice și fizice autorizate care au calitatea de agenți economici au obligația să plătească la bugetul statului impozit pe circulația mărfurilor.

În sensul acestui punct, prin agenți economici plătitori de impozit pe circulația mărfurilor se înțeleg toate persoanele juridice și fizice care, prin actul lor legal de constituire sau prin autorizații eliberate în acest scop, au dreptul să producă, să livreze sau să comercializeze produse ori să execute lucrări sau să presteze servicii.

În această categorie intră și întreprinderile mici, asociațiile cu scop lucrativ, asociațiile familiale și persoanele fizice individuale autorizate să desfășoare o activitate din care obțin încasări.

Pentru produsele petroliere desfăcute prin unitățile PECO, plătitori ai impozitului pe circulația mărfurilor sunt unitățile respective.

La produsele ce constituie rezervă de stat sau rezervă de mobilizare, plata impozitului se face de unitățile respective la scoaterea din rezervă.

2. Impozitul pe circulația mărfurilor se calculează după cum urmează:

a) pentru produsele din producția internă livrate direct de producători, prin aplicarea cotelor de impozit, stabilite potrivit Hotărârii guvernului nr. 1109/1990, la prețurile cu ridicata cu care se face livrarea;

b) pentru produsele din import cumpărate de agenții economici pe bază de contract cu partenerii externi și utilizate pentru nevoile proprii, prin aplicarea cotelor de impozit la valoarea în vamă^[1], pe măsura trecerii în producție sau investiții a produselor respective.

În cazul în care importul se efectuează prin societăți de import-export, acestea au obligația de a înscrie în factură atât valoarea produselor exprimată în prețul negociat, cât și impozitul pe circulația mărfurilor aferent, care urmează a fi plătit de beneficiar pe măsura trecerii în producție sau investiții;

c) pentru produsele cumpărate din import și revândute în lei sau în valută, prin aplicarea cotelor de impozit asupra prețurilor de vânzare; în situația în care importul se efectuează prin societăți de import-export care-și desfășoară activitatea pe bază de comision, prin aplicarea cotei asupra prețului de vânzare (negociat cu beneficiarul), mai puțin comisionul; în cazul în care importul se efectuează de agenții economici care au unități de desfacere cu amănuntul, asupra prețului de vânzare cu amănuntul, mai puțin adaosul comercial.

Pentru produsele vândute în valută, cotele de impozit pe circulația mărfurilor se reduc cu 50%;

d) pentru produsele exportate, prin aplicarea cotelor de impozit asupra prețului extern pe care îl încasează producătorul, transformat în lei la cursurile în vigoare;

e) pentru lucrările executate sau serviciile prestate, prin aplicarea cotelor de impozit asupra prețului de deviz sau a tarifului încasat, după caz;

f) pentru activitățile de alimentație publică, poștă și telecomunicații, prin aplicarea cotelor de impozit asupra încasărilor totale, în cazul unităților de alimentație publică, respectiv a încasărilor din activitatea de bază, pentru activitatea de poștă și telecomunicații.

În situația încasării parțiale a valorii produselor livrate, a serviciilor prestate și a lucrărilor executate, impozitul pe circulația mărfurilor se datorează din ziua încasării parțiale și proporțional cu suma încasată.

Agenții economici, alții decât cei menționați la pct. 8 din nota metodologică din anexa nr. 2 la Hotărârea guvernului nr. 1109/1990, care au secții în care lucrează persoane ce, potrivit legii, sunt considerate handicapate, beneficiază de reducerea impozitului proporțional cu ponderea persoanelor respective în totalul salariaților. Persoanele fizice autorizate, care obțin încasări din producerea și vânzarea mărfurilor, precum și din executări de lucrări și prestări de servicii, în vârstă de peste 65 de ani - femeile și 70 de ani - bărbații, nu datorează impozit pe circulația mărfurilor.

3. Agenții economici sunt obligați să calculeze impozitul datorat și să-l verse la buget la termenele prevăzute în prezentele instrucțiuni, fiind răspunzători de exactitatea calculului și vărsarea integrală a sumelor datorate bugetului de stat.

Începând cu 1 noiembrie 1990, impozitul pe circulația mărfurilor se varsă de toți agenții economici la bugetul statului în contul 60.04 x 00...

Pentru întreprinderile mici, asociațiile cu scop lucrativ, asociațiile familiale și persoanele fizice, contul în care se varsă impozitul pe circulația mărfurilor este 60.04 x 00.75.

Vărsarea impozitului pe circulația mărfurilor se face la unitatea bancară unde agenții economici își au deschis contul de disponibilități în lei sau în valută, după caz.

Agenții economici care nu au conturi în bancă fac vărsămintele direct la unitățile C.E.C., la unitățile fiscale teritoriale ale Ministerului Finanțelor sau la agentul fiscal, în contul bugetului statului. Unitățile C.E.C. virează impozitul pe circulația mărfurilor cu dispoziție de plată în contul bugetului statului, potrivit prevederilor pct. 85 și 86 din Normele metodologice nr. 16/1987 ale Băncii Naționale a României privind organizarea și efectuarea operațiilor în legătură cu executarea de casă a bugetului, controlul realizării veniturilor și efectuării cheltuielilor de la buget.

Agenții fiscali care încasează impozit pe circulația mărfurilor, datorat de persoanele fizice autorizate, depun aceste sume astfel:

• în comunele unde funcționează unități C.E.C., în prima zi lucrătoare după încasare;
• în comunele unde nu funcționează unități C.E.C., sumele încasate se remit băncii prin mandat poștal cu carte poștală recomandată, în condițiile în care se depun impozitele și taxele de la populație (alin. 2 pct. 88 din Normele metodologice nr. 16/1987 ale Băncii Naționale a României).

Unitățile care încasează impozitul pe circulația mărfurilor sunt obligate să comunice lunar, în termen de 4 zile de la expirarea lunii, direcției generale a finanțelor publice județene sau a municipiului București, după caz, sumele reprezentând impozitul pe circulația mărfurilor încasat în contul bugetului de stat, urmând ca direcția respectivă să le comunice, pe total județ sau municipiul București, la Ministerul Finanțelor pe data de 5 a lunii.

Impozitul pe circulația mărfurilor se datorează din ziua încasării contravalorii produsului, lucrării executate, serviciului prestat sau trecerii în producție sau investiții a produselor din import.

Vărsământul din impozitul pe circulația mărfurilor datorat în valută se efectuează astfel:

• la termenele stabilite, agenții economici solicită unității bancare la care au deschis contul în valută transferarea sumei reprezentând impozitul pe circulația mărfurilor;
• unitatea bancară virează cu notă contabilă, pentru fiecare plătitor, contravaloarea în lei a impozitului pe circulația mărfurilor în contul bugetului de stat;
• în cazul în care plătitorii nu au conturi bancare deschise în valută, aceștia vor depune sumele în valută la casieria băncii, iar unitatea bancară va proceda ca mai sus.

Plata impozitului pe circulația mărfurilor se efectuează astfel:

• zilnic, în termen de 3 zile de la data încasării contravalorii, pentru țiței și gaze naturale;
• lunar, în termen de 3 zile de la expirarea lunii, de către întreprinderile mici și asociațiile cu scop lucrativ;
• trimestrial, în termen de 5 zile de la expirarea trimestrului, de către asociațiile familiale și persoanele fizice;
• semidecadal, în termen de 3 zile de la expirarea semidecadei, de către ceilalți plătitori.

Plătitorii de impozit pe circulația mărfurilor sunt obligați să specifice în dispoziția de plată sau să solicite înscrierea în documentul de plată a impozitului perioada pentru care se plătește impozitul și suma datorată.

Diferențele de impozit stabilite de plătitori pe baza decontului se specifică separat în explicația din documentul de plată.

4. În vederea stabilirii corecte a impozitului pe circulația mărfurilor datorat bugetului statului, agenții economici sunt obligați să țină distinct evidența acestuia, potrivit modelului din anexa nr. 1.

Totodată, agenții economici au obligația de a depune la unitățile fiscale teritoriale ale Ministerului Fânețelor, unde aceștia își au sediul, decontul de impozit pe circulația mărfurilor, conform modelului din anexa nr. 2.

Decontul se întocmește și se depune lunar de către plătitorii de impozit care efectuează vărsăminte zilnic sau semidecadal și, trimestrial, de către cei ce efectuează vărsăminte lunar sau trimestrial, în termen de 20 de zile de la expirarea perioadei pentru cate se întocmește decontul.

Pe baza deconturilor de impozit lunare sau trimestriale, plătitorii de impozit stabilesc impozitul pe circulația mărfurilor definitiv datorat pentru luna sau trimestrul respectiv, regularizând cu bugetul de stat eventualele diferențe ce apar între impozitul datorat stabilit prin decontul lunar sau trimestrial și impozitul corespunzător calculat la termenele de plată.

5. Neplata impozitului pe circulația mărfurilor la termenele stabilite atrage obligația calculării majorărilor de întârziere de 0,05% pentru fiecare zi de către organele fiscale teritoriale și vărsarea acestora la buget.

Majorările se calculează din ziua imediat următoare expirării termenului de plată și până la inclusiv ziua plății impozitului datorat.

Se consideră ziua efectuării plății:

• ziua depunerii sumei pentru plățile în numerar;
• ziua depunerii sumei la oficiul poștal, în cazul depunerii prin poștă;
• ziua virării sumei din contul plătitorului, când plata se face prin dispoziție de plată.

Zilele legale nelucrătoare nu se iau în considerare la stabilirea termenelor de plată prevăzute mai sus.

Majorările aferente diferențelor constatate la verificarea impozitului pe circulația mărfurilor se calculează asupra diferenței datorate în plus per sold, prin compensarea impozitului neplătit la unele produse cu impozitul plătit în plus la alte produse. Compensarea se face în contul lunii respective, în cazul plătitorilor care varsă impozitul zilnic sau semidecadal, și în contul trimestrului, pentru plătitorii care varsă impozitul lunar sau trimestrial.

Majorările de întârziere datorate pentru neplata impozitului pe circulația mărfurilor cuvenit bugetului se înregistrează pentru toți plătitorii la capitolul 18.1, subcapitolul 17 „Penalități și majorări, pentru veniturile nevărsate în termen".

6. Reducerea sau scutirea de plată a majorărilor de întârziere se aprobă numai în cazuri temeinic justificate de către:

• circumscripții fiscale orășenești, până la 10.000 lei;
• administrații financiare municipale și ale sectoarelor municipiului București și Sectorului agricol Ilfov, până la 50.000 lei;
• direcțiile generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București, până la 100.0D0 lei;
• Ministerul Finanțelor, pentru majorările de orice sumă.

Cererea de reducere sau scutire a majorărilor de întârziere se depune, de către plătitorul în sarcina căruia au fost calculate, la unitatea fiscală teritorială în raza căreia își desfășoară activitatea.

Cererea de reducere sau scutire a majorărilor va fi analizată de organul fiscal cu toată exigența, sub aspectul cauzelor care au determinat plata cu întârziere a sumelor datorate bugetului statului și frecvenței unor asemenea abateri ale plătitorului respectiv. Pe baza acestei analize se întocmește un referat prin care se propune scutirea, reducerea sau respingerea cererii și care, cu viza șefului serviciului sau biroului de impozite indirecte, se supune spre aprobare conducerii unității fiscale. Pentru sumele ce depășesc competențele acesteia, documentația se va înainta unităților fiscale superioare sau Ministerului Finanțelor, după caz.

Cererea de reducere sau scutire a majorărilor de întârziere nu suspendă executarea.

7. Pentru produsele, lucrările executate și serviciile prestate care nu figurează în anexa nr. 2 la Hotărârea guvernului nr. 1109/1990, conform prevederilor pct. 7 din nota metodologică din anexa respectivă, cotele de impozit pe circulația mărfurilor se stabilesc de către Ministerul Finanțelor.

În vederea stabilirii cotelor de impozit respective, agenții economici sunt obligați ca, până la data de 1 decembrie 1990, să trimită la Ministerul Finanțelor următoarele date: denumirea exactă a produsului, serviciului prestat sau lucrării executate, cheltuielile aferente, cota de adaos comercial pentru produsele desfăcute populației, nivelul prețului cu ridicata sau cu amănuntul ce se va practica la vânzarea produsului, precum și prețul de deviz sau tariful, după caz. Pentru produsele din import, datele se vor referi și la prețurile de cumpărare în valută, taxele vamale, cursul de schimb, comisionul societății de export-import și prețul de desfacere în valută cu care ar urma să se valorifice produsul.

Pentru produsele exonerate de la plata impozitului pe circulația mărfurilor prevăzute la pct. 3 din anexa nr. 2 (nota metodologică) la Hotărârea guvernului nr. 1109/1990 nu se vor transmite datele de mai sus.

8. Controlul asupra calculării corecte și plății în termen a impozitului pe circulația mărfurilor și, în general, al modului cum se aplică și se respectă prevederile din nota metodologică din anexa nr. 2 la Hotărârea guvernului nr. 1109/1990, se exercită de organele de specialitate ale Ministerului Finanțelor și aparatul fiscal teritorial, prin verificări periodice pe baza documentelor și evidențelor conduse de plătitorii de impozit.

Organele respective vor efectua verificări lunare, în termen de 30 de zile de la expirarea lunii, la agenții economici care au prevăzut un volum de impozit anual de poate 50 mil. lei și, trimestrial, în termen de 40 de zile de la expirarea trimestrului, la ceilalți agenți economici.

Cu prilejul controlului se va urmări: legalitatea cotelor de impozit practicate și aplicarea corespunzătoare a acestora, determinarea corectă a impozitului, respectarea termenelor de plată, vărsarea integrală a impozitului datorat, conducerea corectă a evidenței impozitului și, în general, modul în care sunt respectate prevederile din anexa nr. 2 la Hotărârea guvernului nr. 1109/1990.

Rezultatele verificării se vor consemna într-un act de control bilateral semnat de organul de control și agentul economic (președinte, director, întreprinzător etc.) și care va cuprinde: numele și prenumele persoanei care efectuează controlul și unitatea pe care o reprezintă, denumirea agentului economic și a persoanei prin care este reprezentat, perioada la care se referă controlul, abaterile constatate și măsurile luate pentru intrarea în legalitate (stabilirea de diferențe de impozit, vărsarea acestora la buget, calcularea de majorări de întârziere, sancțiuni aplicate etc.), precum și măsurile ce trebuie luate în continuare de agentul economic pentru înlăturarea și evitarea pe viitor a abaterilor de la lege.

Pentru abaterile constatate se vor aplica sancțiunile prevăzute la pct. 13 din nota metodologică din anexa nr. 2 la Hotărârea guvernului nr. 1109/1990, încheindu-se proces-verbal de contravenție.

[modificare] Anexa Nr. 1

Notă:

Pentru produsele provenite din import, utilizate pentru nevoi proprii, evidența impozitului pe circulația mărfurilor va fi adaptată la metodologia de calcul al acestuia. În același mod se va proceda și în ce privește evidența impozitului pe circulația mărfurilor datorat în valută.

[modificare] Anexa Nr. 2

Plătitorul impozitului ............................

Adresa ............................................

Diferența a fost vărsată/compensată prin dispoziția de plată nr. ...................... din .......................

1. ↑ Valoarea în vamă se determină potrivit metodologiei stabilite de regulamentul aprobat prin Decretul nr. 337/1981.