autentificare cu OpenID
Ordinul nr. 625 privind Normele metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului României nr. 1194/1990
  • semnat: Ministrul finanțelor, Theodor Stolojan

Ministerul Finanțelor

Ministrul finanțelor,
în temeiul art. 16 din Hotărârea Guvernului României nr. 978/1990 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor,
în baza art. 14 din Hotărârea Guvernului României nr. 1194/1990 privind aplicarea tarifului vamal de import în condițiile liberalizării prețurilor,
emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului României nr. 1194/1990, prevăzute în anexa la ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin intră în vigoare la data de 1 ianuarie 1991.

Dat la București la 22 noiembrie 1990.


[modificare] Anexă

Norme metodologice

I. Aplicarea tarifului vamal de import

1. Tariful vamal de import al României se aplică, cu modificările stabilite prin hotărârile guvernului, tuturor agenților economici care efectuează importuri de mărfuri.

2. Scutirea de taxe vamale se aplică direct de unitățile vamale în baza declarațiilor vamale depuse de agenții economici și, după caz, a documentelor justificative prevăzute de lege.

3. Facilitățile vamale acordate de România importurilor din anumite țări sunt cele prevăzute în protocoalele internaționale încheiate în acest scop. La importurile din aceste țări se aplică taxele vamale corespunzătoare.

II. Declararea mărfurilor la unitățile vamale

4. Importatorii și exportatorii, direct sau prin mandatarii ori comisionarii acestora, denumiți în cele ce urmează „declarant vamal", depun câte o declarație vamală pentru fiecare destinatar și pentru o singură marfă sau grupă de mărfuri determinată precis din punct de vedere al poziției tarifare, chiar dacă este emis un singur document de transport și mărfurile sunt încărcate în același mijloc de transport.

5. Declarația vamală se folosește pentru declararea și vămuirea la import sau export a bunurilor introduse sau scoase din țară de persoane juridice.

6. Declarația vamală se întocmește în minimum 3 exemplare din care:

  • primul exemplar pentru vamă;
  • exemplarul 2, pentru Centrul de calcul al Ministerului Comerțului și Turismului;
  • exemplarul 3, pentru agentul economic.

În cazul declarațiilor vamale de export depuse la o vamă de interior se întocmește un exemplar în plus care se anexează la scrisoarea de trăsură și se reține de vama de frontieră.

7. Declarația vamală se completează numai la mașina de scris. Nu sunt admise ștersături sau modificări.

8. În vederea identificării mărfii în tariful vamal și pentru efectuarea controlului vamal, marfa se va înscrie în declarația vamală sub denumirea comercială (prevăzută în contract).

9. La rubrica privind valoarea se înscrie valoarea în vamă stabilită potrivit prevederilor art. 8 din Hotărârea nr. 1194/1990, exprimată în moneda din factură.

10. Declarantul vamal înscrie în declarația vamală de import poziția din tariful vamal de import, nivelul taxei vamale și cuantumul taxei vamale calculat prin aplicarea nivelului taxei la valoarea în vamă.

11. Declarația vamală completată și depusă la vamă împreună cu documentele prevăzute la art. 4 din Hotărârea nr. 1194/1990 se înregistrează de organele vamale numai după verificarea admisibilității ei. Cu ocazia acestei verificări organele vamale constată dacă declarația vamală este corect întocmită, dacă a fost depusă împreună cu toate documentele prevăzute de normele legale și dacă există concordanță între datele din declarație și documentele prezentate.

În cazul importului, din momentul înregistrării taxele vamale de import sunt datorate statului.

12. După controlul vamal al mărfurilor rezultatele se consemnează în declarația vamală și se certifică prin semnătura și ștampila individuală a lucrătorului vamal care a făcut controlul. În cazul în care declarația vamală se anulează, aceasta se anexează la procesul-verbal de constatare încheiat de organele vamale.

13. Liberul de vamă, definitiv sau provizoriu, potrivit art. 6 din Hotărârea nr. 1194/1990 se acordă de lucrătorul vamal care efectuează verificarea încadrării tarifare, a calculului taxelor vamale și a încasării taxelor vamale sau a garanției.

14. Dacă la verificarea încadrării tarifare, a nivelului taxelor vamale, a valorii în vamă și a calculului taxelor vamale se constată erori, lucrătorul vamal face rectificarea acestora pe declarația vamală certificând prin semnătura și ștampila proprie.

15. Unitățile vamale vor preda, pe bază de borderou, punctelor Romtrans exemplarul 2 al declarației vamale (import și export) pentru care a fost acordat liberul de vamă definitiv pentru a fi transmis prin intermediul Centralei „Romtrans" București la Centrul de calcul al sistemului de comerț exterior în vederea prelucrării.

III. Documentele însoțitoare declarației vamale

16. Licența de import sau export cu indicativul „C", eliberată de Ministerul Comerțului și Turismului se depune la vamă în original și copie. Pe măsura realizării importurilor sau exporturilor organele vamale completează pe verso exemplarului original următoarele date: vama emitentă, numărul și data declarației vamale, cantitatea derulată și soldul, semnătura și ștampila individuală a lucrătorului vamal.

Originalul licenței se restituie declarantului vamal, iar copia se reține de vamă.

Licențele cu indicativele „S" și „A" se depun și se rețin de organele vamale numai în fotocopie pentru verificarea felului mărfii.

17. Pentru operațiunile de introducere sau scoatere de bunuri, fără plăți de orice fel, efectuate în afara activității de comerț exterior nu se prezintă la organele vamale licența. În cazul în care operațiunea este supusă plății taxelor vamale se depune la vamă o factură din care să rezulte valoarea bunurilor.

În lipsa facturii valoarea se stabilește de organele vamale.

18. Răspunderea pentru respectarea condițiilor stabilite la eliberarea licenței, altele decât cele cantitative, revine declarantului vamal și nu este supusă verificării organelor vamale.

19. Pentru fiecare declarație se depune la vamă un exemplar din factura mărfii.

Dacă în prețul de facturare a mărfurilor de import, pentru care se datorează taxe vamale, nu sunt incluse și cheltuielile externe de transport, manipulare, asigurare și alte cheltuieli aferente transportului, declarantul vamal depune la organele vamale un document din care să rezulte aceste cheltuieli.

20. Documentul de transport internațional al mărfurilor se prezintă la vamă fără a se reține o copie. Se poate accepta depunerea declarației vamale fără prezentarea documentului de transport în cazurile în care marfa este transportată în mijloace de transport care nu aparțin unor firme specializate în transporturi internaționale.

21. În cazurile în care la declarația vamală se depun liste specificative, acestea trebuie să cuprindă în mod obligatoriu: felul mărfurilor, cantitatea din fiecare unitate de ambalare și cantitatea totală, felul ambalajului, marcajul și numărul unităților de ambalare.

Listele specificative, semnate și ștampilate de declarantul vamal se anexează la fiecare exemplar al declarației vamale și se vizează și de lucrătorul vamal care a făcut controlul mărfii.

22. În cazul importurilor de mărfuri al căror nivel de taxă vamală a fost redus prin protocoale internaționale care prevăd facilități vamale acordate importurilor facturate din anumite țări, declarația vamală va fi însoțită de certificatul de origine eliberat de organele competente din țările în cauză.

Originalul certificatului se reține de organele vamale.

IV. Garantarea taxelor vamale

23. Sunt supuse garantării taxelor vamale mostrele și modelele de referință, cu valoare comercială, introduse temporar în țară.

V. Încasarea taxelor vamale

24. Încasarea taxelor vamale de la agenții economici, indiferent de forma de proprietate, se poate face prin acceptare (plată efectivă) și prin forme de asigurare (garanție) cu anticipație a sumelor datorate.

Pentru efectuarea încasărilor se pot folosi următoarele instrumente de plată:

  1. - dispoziția de plată;
  2. - cecul de decontare;
  3. - dispoziția de încasare;
  4. - încasarea în numerar.

Dispoziția de plată

25. Dispoziția de plată, întocmită de plătitor, se prezintă la banca unde își are deschis contul, în vederea achitării taxelor vamale, conform declarației vamale depusă la unitatea vamală și înregistrată de aceasta.

Dispoziția de plată se întocmește în 3 exemplare având următoarele destinații:

  • exemplarul 1 servește la debitarea contului plătitorului și se reține de bancă;
  • exemplarul 2 servește pentru creditarea contului unității vamale și i se eliberează acestuia, ca anexă la extrasul de cont;
  • exemplarul 3 se restituie emitentului, ca anexă la extrasul de cont, drept dovadă de efectuare a plății.

26. În cazul în care agentul economic solicită eliberarea bunurilor supuse taxelor vamale într-un termen mai redus decât circuitul documentelor între unitățile bancare și între unitățile bancare și vamale, dispoziția de plată se va întocmi în 4 exemplare.

Exemplarul 4 se va restitui emitentului, de către unitatea bancară, purtând viza acesteia, și se va prezenta unității vamale pentru eliberarea imediată a bunurilor, aceasta procedând la reținerea exemplarului vizat.

În cazul când agentul economic nu prezintă exemplarul nr. 4 din dispoziția de plată cu viza băncii, bunurile se eliberează din vamă numai după apariția în extrasul de cont a taxelor vamale datorate.

27. La data apariției taxelor vamale în extrasul de cont, unitățile vamale vor confrunta sumele prevăzute în acesta cu cele din dispoziția de plată și declarația vamală, procedând la întocmirea chitanței de venituri (formular tipizat).

Cecul de decontare

28. Plata taxelor vamale cu cecuri se va accepta numai în carnete de cecuri cu limită de sumă. Valoarea minimă a unui cec este de 500 lei, iar cea maximă până la limita disponibilului din carnet.

La primirea cecului, lucrătorul vamal are următoarele obligații:

  • după legitimarea și verificarea agentului economic sau a împuternicitului, să ceară acestuia să semneze cecul în fața sa și să verifice dacă semnătura corespunde cu specimenul din carnet;
  • să verifice dacă în carnet există cotorul cecului precedent, dacă soldul de pe acesta este bine calculat și dacă acoperă suma cecului ce se dă în plată;
  • să stabilească și să treacă pe cotorul cecului prezentat noul sold al carnetului rămas după emiterea cecului de încasare a taxelor vamale, să semneze și să aplice ștampila;
  • să treacă pe cecul primit în plată, disponibilul din carnet, înainte de eliberarea cecului.

Unitățile vamale sunt obligate să depună cecul în termen de 24 ore de la primire, la unitatea bancară la care are contul deschis, cu excepția zilelor în care unitățile bancare sunt închise. În aceste condiții termenul de depunere se prelungește până la prima zi de activitate a unității bancare.

După primirea cecului, unitatea vamală poate acorda liberul de vamă.

Cecurile primite în plată se depun la unitatea bancară, înscrise într-un borderou (formular tipizat).

La data apariției, în extrasul de cont, a taxelor vamale se va întocmi chitanța de venituri.

Dispoziția de încasare

29. Dispoziția de încasare poate fi folosită pentru recuperarea sumelor datorate din taxe vamale în cazul unor recalculări.

Dispoziția de încasare se completează de unitatea vamală, în 3 exemplare, care vor fi depuse la banca unde are deschis contul.

Încasarea în numerar

30. Încasarea taxelor vamale în numerar se poate face, în mod excepțional, direct la unitatea vamală atunci când agentul economic nu poate utiliza modalitățile de plată enumerate mai sus.

După depunerea sumelor și întocmirea chitanței de venituri, bunurile pot fi eliberate din vamă.