autentificare cu OpenID
Hotărâre de modificare și completare a unor dispoziții din Hotărârea Guvernului nr. 1295 din 13 decembrie 1990 privind taxele de timbru pentru acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și asupra actelor de notariat și a serviciilor prestate de acestea
  • semnat: Prim-ministru, Petre Roman
Guvernul României hotărăște:

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 1295/1990 se modifică și se completează după cum urmează:

1. Articolul 4 literele ț) și x) vor avea următorul cuprins:

„ț) alte cereri și acțiuni neevaluabile în bani, cu excepția celor care, potrivit legii, sunt scutite de plata taxei de timbru ........... 150 lei;”

„x) înscrierea drepturilor de ipotecă ............... 1,5% la cuantumul din creanță garantat de valoarea bunului ipotecat, dar nu mai mult de 10.000 lei.”

2. Articolul 6 va avea următorul cuprins:

„Art. 6. - Taxa de timbru pentru cererea de divorț este de 4.000 lei până la 10.000 lei. Taxa se stabilește de președintele instanței în raport cu venitul mediu net lunar al reclamantului, realizat în ultimele 12 luni.
În cazul în care reclamantul nu realizează venituri sau acestea sunt inferioare sumei de 4.000 lei lunar, taxa de timbru pentru cererea de divorț este de 4.000 lei.
Taxa de timbru va fi de 500 lei în cazurile în care divorțul este cerut pentru motivul că:
    a) soțul pârât suferă de alienație mintală cronică sau de debilitate mintală cronică, este declarat dispărut prin hotărâre judecătorească definitivă ori și-a părăsit soțul, stabilind-se în străinătate;
    b) soțul pârât a fost condamnat pentru tentativă sau complicitate la tentativă de omor împotriva soțului reclamant, instigare la omor împotriva acestuia, vătămarea corporală gravă a soțului reclamant, nedenunțarea acestor fapte ori favorizarea acelora care le-au săvârșit sau a fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni privitoare la viața sexuală;
    c) soțul pârât a fost condamnat, pentru una sau mai multe infracțiuni săvârșite cu intenție, altele decât cele prevăzute la lit. b), să execute o pedeapsă privativă de libertate de cel puțin 3 ani și cererea de divorț a fost introdusă în timpul executării pedepsei. Dacă, prin hotărâre judecătorească definitivă, soțul reclamant a fost condamnat ca participant la comiterea vreuneia dintre infracțiunile săvârșite de soțul pârât sau a fost obligat să răspundă pentru foloasele ce a tras de pe urma vreuneia dintre aceste infracțiuni, taxa de timbru pentru cererea de divorț va fi cea stabilită potrivit alin. 1 sau alin. 2;
    d) datorită stării sănătății oricăruia dintre soți continuarea căsătoriei a devenit imposibilă.”