Ministerul Finanțelor

În temeiul art. 21 din Legea nr. 12 din 30 ianuarie 1991 privind impozitul pe profit, se emit următoarele instrucțiuni în legătură cu calcularea, evidența și vărsarea impozitului pe profit.

Capitolul I

Plătitori de impozit pe profit și determinarea profitului impozabil

1. În sensul art. 1 din lege, sunt plătitoare de impozit pe profit și unitățile organizațiilor obștești care desfășoară activități economice (partide politice, sindicate, fundații etc.), ale cultelor religioase, ale cooperației meșteșugărești, cooperației de consum și de credit, întreprinderile mici, asociațiile cu scop lucrativ, precum și asociațiile și cooperativele de producție agricolă.

2. Profitul impozabil se determină ca diferență între veniturile totale încasate din activitatea de bază și alte activități și cheltuielile totale aferente activității desfășurate, corespunzătoare veniturilor încasate, inclusiv impozitul pe circulația mărfurilor vărsat efectiv la bugetul administrației centrale de stat.

3. În veniturile totale încasate pentru determinarea profitului impozabil se cuprind realizările obținute de agenții economici din activitatea de producție, prestări de servicii, executări de lucrări, desfacerea mărfurilor, achiziții, concesionarea și subconcesionarea de activități economice, închirieri de bunuri, locație de gestiune, din participarea la capitalul altor societăți comerciale, din dobânzi și penalități, subvenții de la bugetul administrației centrale de stat sau de la bugetele locale, după caz, precum și venituri din orice alte surse.

4. În cheltuielile totale aferente veniturilor încasate se includ cheltuielile evidențiate în costuri sau în cele de circulație, respectiv materii prime, materiale de bază și auxiliare procurate din afara unităților, produse și semifabricate din cooperări, cheltuieli de transport și aprovizionare, combustibil, energie și apă din afară, amortizarea fondurilor fixe, alte cheltuieli materiale, salarii, contribuția la asigurările sociale, contribuția pentru constituirea fondului de ajutor de șomaj (exclusiv cota de 1% suportată de salariați), fondul de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și introducere a progresului tehnic (până la apariția de noi reglementări), plățile pentru activitățile economice și unitățile de producție concesionate sau subconcesionate pentru bunurile închiriate, pentru unitățile luate în locație de gestiune și alte cheltuieli (dobânzi bancare, impozit pe clădiri și alte cheltuieli prevăzute de lege). De asemenea, pentru calculul profitului impozabil se pot deduce din venituri cheltuielile de delegare-detașare, transport la și de la locul de muncă, indemnizația de hrană sau alte drepturi în bani sau în natură, dar numai în limita prevederilor din reglementările care stabilesc aceste drepturi la nivelul economiei naționale sau al unor ramuri de activitate.

5. Volumul amortizării fondurilor fixe care va fi luat în calcul la stabilirea profitului impozabil, până la aprobarea unor noi reglementări privind regimul de amortizare a fondurilor fixe, se va determina astfel:

a) la regiile autonome și societățile comerciale cu capital de stat, volumul anual al amortizării este cel stabilit în baza Legii nr. 62/1968 privind amortizarea fondurilor fixe;

b) la ceilalți agenți economici, volumul anual al amortizării se va calcula pe baza duratelor de serviciu prevăzute de Legea nr. 62/1968, care pot fi reduse cu până la 40%.

6. Cheltuielile care se scad din veniturile încasate în vederea determinării profitului impozabil sunt cele prevăzute în anexa nr. 2 la lege, cu următoarele mențiuni:

a) La sumele plătite pentru contractele de cercetare vor fi incluse:

• taxa de 1% pentru constituirea fondului special de cercetare-dezvoltare, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1284/1990;
• plățile efectuate pentru contractele de cercetare care au ca obiect participarea la realizarea programelor de dezvoltare, retehnologizare, implementare de noi produse și tehnologii, protecție a mediului și securitate a muncii, neincluse în costurile de producție sau de circulație, după caz.

b) Cheltuielile de protocol, reclamă și publicitate, însumate, care se iau în calcul la stabilirea profitului impozabil anual, sunt cele efective, dar nu mai mult de 1% din diferența rezultată între totalul veniturilor încasate într-un an și cheltuielile aferente activității desfășurate corespunzătoare veniturilor încasate, evidențiate în costuri, precum și impozitul pe circulația mărfurilor aferent veniturilor încasate. În cazul în care agentul economic își desfășoară activitatea într-o perioadă mai mică de un an, limita de până la 1% se aplică la suma rezultată, conform calculului de mai sus, aferentă perioadei respective.

c) Sumele utilizate pentru cumpărarea de acțiuni vor fi luate în calcul la determinarea profitului impozabil în anul în care se încasează dividendele.

d) Prelevările la fondul de rezervă ce se iau în calcul la stabilirea profitului impozabil se determină prin aplicarea unei cote de 5% asupra diferenței calculate potrivit pct. 6 lit. b) din prezentul capitol, până când fondul cumulat, astfel constituit, va atinge următoarele limite față de capitalul social, dacă prin reglementările legale în baza cărora s-au constituit nu se prevede altfel:

• 20% pentru societățile comerciale înființate în baza Legii nr. 31/1990 și pentru regiile autonome;
• 25% pentru societățile comerciale cu participare de capital din străinătate înființate potrivit Decretului nr. 424/1972 și Decretului-lege nr. 96/1990.

e) La determinarea profitului impozabil se admite scăderea pierderilor neimputabile din anii precedenți, numai în limita în care acestea pot fi acoperite din profitul realizat în următorii doi ani celui în care activitatea s-a încheiat cu pierdere. Partea rămasă nerecuperată nu se ia în considerare la determinarea profitului impozabil începând cu cel de-al treilea an.

f) Regiile autonome și societățile comerciale cu capital integral de stat, în cazuri justificate, pot efectua, din totalul veniturilor realizate, cheltuieli pentru satisfacerea unor necesități social-culturale și sportive. La stabilirea profitului impozabil anual, aceste cheltuieli se iau în calcul la nivelul lor efectiv, dar nu mai mult de 1% din fondul anual de salarii. Ceilalți agenți economici pot efectua anual cheltuieli și donații în scopuri umanitare, precum și pentru sprijinirea activităților sociale, culturale, științifice și sportive. Acestea se scad din veniturile realizate în vederea determinării profitului impozabil, dar nu mai mult de 2,5% din diferența calculată potrivit pct. 6 lit. b) din prezentul capitol.

În situația în care agenții economici își desfășoară activitatea într-o perioadă mai mică de un an, limitele prevăzute la alineatul precedent se aplică la realizările perioadei respective.

Cotele de mai sus vor fi stabilite anual prin legea de aprobare a bugetului administrației centrale de stat.

7. În anexa nr. 1 la prezentele instrucțiuni este redat un exemplu de determinare a profitului impozabil la regiile autonome și societățile comerciale cu capital integral de stat, iar în anexa nr. 2, pentru un agent economic privat. Anexa nr. 3 cuprinde un exemplu de calculare a impozitului pe profit.

Capitolul II

Calcularea, vărsarea și regularizarea vărsămintelor din impozitul pe profit

1. Impozitul pe profit se calculează lunar prin aplicarea, asupra profitului impozabil efectiv realizat, a cotelor de impozit corespunzătoare fiecărei tranșe de profit prevăzute în anexa nr. 1 la Legea privind impozitul pe profit.

Exemplu:

În cazul unui profit impozabil lunar de 395.000 lei revine un impozit în sumă de 64.750 lei, determinat astfel:

• 59.750 lei corespunzător limitei inferioare a tranșei de profit cuprinse între 375.001-400.000 lei;
• 5.000 lei aferentă diferenței dintre suma profitului realizat și limita inferioară a tranșei în care se încadrează aceasta (395.000 - 375.000 = 20.000 lei × 25% = 5.000 lei).

2. Impozitul se calculează lunar asupra profitului realizat, cumulat de la începutul anului.

Impozitul pe profit, aferent lunii în curs, se stabilește ca diferență între impozitul asupra profitului realizat, cumulat de la începutul anului, și impozitul vărsat aferent profitului cumulat până la sfârșitul lunii anterioare.

Exemplu:

Profitul impozabil cumulat la sfârșitul lunii aprilie este de 1.815.000 lei, impozitul aferent fiind de 499.300 lei.

Impozitul pe profit vărsat până la 31 martie este de 341.150 lei.

Impozitul pe profit de vărsat la buget pe luna aprilie este egal cu 499.300 - 341.150 = 158.150 lei.

3. Potrivit art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 127 din 25.02.1991 cu privire la stabilirea salariilor pentru angajații societăților comerciale în anul 1991, suma totală a adaosurilor și sporurilor la salarii prevăzute în anexa nr. 4 la hotărâre, care depășește pe ansamblul societății comerciale 20% din totalul salariilor de bază cuvenite tuturor angajaților pentru timpul lucrat, se impune cumulat cu profitul impozabil al societății comerciale.

În cazul societăților comerciale care, potrivit legii, beneficiază de scutire de impozit pe profit, adaosurile și sporurile menționate la alineatul precedent se impun astfel:

• profitul impozabil realizat, calculat potrivit prevederilor legale, se cumulează cu suma adaosurilor nominalizate în anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 127/1991, care depășește 20% din totalul salariilor de bază cuvenite tuturor angajaților pentru timpul lucrat. În funcție de suma rezultată prin cumulare se stabilește, potrivit Legii nr. 12/1991, cota de impozit aferentă. Din impozitul astfel calculat se scade impozitul aferent profitului realizat, determinat potrivit legii, iar diferența se varsă la bugetul administrației centrale de stat sau la bugetele locale, după caz (anexa nr. 4 la prezentele instrucțiuni);
• impozitul astfel calculat se plătește la bugetul administrației centrale de stat sau la bugetele locale, după caz, și la termenele și în contul în care se varsă impozitul pe profit.

În situația în care prin plata impozitului aferent sumei rezultate prin cumularea profitului realizat cu suma adaosurilor și sporurilor ce depășește 20% din totalul salariilor de bază, societatea comercială înregistrează pierderi, acestea nu pot fi recuperate în anii următori pe seama profitului impozabil, ci se va acoperi din profitul rămas după plata impozitului datorat.

În cazul societăților comerciale care au înregistrat pierderi și au efectuat plăți peste nivelurile maxime de adaosuri și sporuri la salarii, sumele aferente depășirilor se impun potrivit anexei nr. 1 la Legea nr. 12/1991 privind impozitul pe profit. Suma aferentă impozitului astfel calculat va majora pierderea înregistrată de către societate și nu va putea fi recuperată în anii următori pe seama profitului impozabil, ci se va acoperi din profitul rămas după plata impozitului datorat.

4. Profitul cuvenit părții străine, în cazul în care se transferă în străinătate, se impozitează cu o cotă de 10% și se suportă de partea străină.

În cazul în care partea străină este un rezident al unei țări cu care România a încheiat convenție sau acord de evitare a dublei impuneri, se aplică cota de impozit prevăzută în respectiva convenție sau acord la art. „dividende”, dacă cota respectivă este mai mică decât cea prevăzută de legea română.

5. Impozitul pe profit se varsă de către agenții economici în contul bugetului administrației centrale de stat sau bugetelor locale, după caz.

Agenții economici, cu excepția regiilor autonome de interes local, efectuează vărsămintele din impozitul pe profit în următoarele conturi deschise la unitățile Băncii Comerciale Române pe seama organelor fiscale din raza de activitate a acestora:

^[1] 60.01×01. Cont impozit pe profit pentru regii autonome, societăți comerciale cu capital de stat și celelalte unități de stat.

^[1] 60.01×02. Cont impozit pe profit pentru societăți comerciale (cu excepția celor cu capital de stat).

^[1] 60.01×03. Cont impozit pe profit pentru alți plătitori (întreprinderi mici, asociații cu scop lucrativ, cooperative meșteșugărești, unități economice ale organizațiilor obștești etc.).

Regiile autonome de interes local varsă impozitul pe profit în contul bugetului local deschis la unitățile Băncii Comerciale Române nr. 63... pe seama organelor fiscale în a căror rază de activitate își are sediul sau domiciliul unitatea plătitoare.

Pentru anul 1991, asociațiile și cooperativele de producție agricolă varsă impozitul pe profit la bugetele locale.

Agenții economici anexează la dispoziția de plată (la exemplarul nr. 1) a impozitului pe profit calculul prevăzut în anexa nr. 5 la prezentele instrucțiuni.

Impozitul datorat de partea străină pentru profitul transferat în străinătate se varsă la bugetul administrației centrale de stat, în același cont în care se varsă impozitul pe profit, o dată cu efectuarea transferului.

6. Profitul impozabil anual realizat de unitățile plătitoare de impozit, cu participare de capital străin, înființate până la data aplicării Legii privind impozitul pe profit, se impozitează cu o cotă de 30%, înainte de repartizarea acestuia între asociați.

7. Profitul net al societăților comerciale cu capital integral de stat, precum și sumele plătite ca dividende de societățile comerciale pentru partea de capital reprezentând participarea statului se varsă integral la bugetul administrației centrale de stat sau la bugetele locale, după caz, în termen de 10 zile de la data aprobării bilanțului contabil de către adunarea generală, dar nu mai târziu de 1 martie al anului următor.

Pentru regiile autonome, partea din profitul net rămasă după constituirea fondului de participare a angajaților la profit (5%) se varsă integral la buget, în termenul prevăzut la alineatul precedent.

Capitolul III

Reduceri la plata impozitului

1. Impozitul pe profit datorat de unitățile plătitoare care angajează persoane considerate handicapate, potrivit legii, se reduce proporțional cu ponderea persoanelor respective în numărul total al salariaților.

Această reducere la plata impozitului pe profit se acordă lunar în raport de ponderea persoanelor handicapate în totalul salariaților din luna respectivă.

2. Impozitul aferent profitului utilizat efectiv pentru lărgirea și modernizarea bazei tehnico-materiale, a tehnologiilor de fabricație sau extinderea activității în scopul obținerii de profituri suplimentare, precum și pentru investiții destinate protejării mediului înconjurător, se reduce cu 50%, urmând ca sumele echivalente reducerii să fie folosite cu aceeași destinație. Această reducere se acordă numai după încheierea bilanțului anual. Se consideră profit reinvestit sumele cheltuite efectiv cu aceste destinații, concretizate în lucrări de investiții a căror valoare se recuperează pe calea amortizării, potrivit legii.

Calcularea și acordarea reducerii de impozit pe profit se fac în baza bilanțului contabil anual, până la 25 ianuarie al anului următor. Sumele aferente reducerii de impozit se evidențiază în contabilitatea agentului economic, într-un cont distinct.

Se admite ca profit utilizat în anul curent pentru investiții suma rezultată după scăderea din totalul cheltuielilor efective cu lucrările de investiții executate a celorlalte surse de finanțare a investițiilor, respectiv soldul existent la începutul anului cu această destinație, inclusiv reducerea de impozit aferentă profitului utilizat pentru investiții în anul precedent, precum și sursele constituite în cursul anului în acest scop pe seama veniturilor obținute din valorificarea materialelor rezultate din fondurile fixe scoase din funcțiune, din vânzarea fondurilor fixe, a fondului de amortizare, a sumei cuprinse în costuri pentru recuperarea cheltuielilor geologice, a altor sume de această natură.

În situația în care suma aferentă reducerii de 50% a impozitului pe profit nu a fost consumată integral pentru finanțarea investițiilor, în anul de bază, diferența va fi reportată în anul următor și utilizată, cu aceeași destinație, înaintea celorlalte surse de finanțare, până la lichidare. Dacă în anul următor nu s-au efectuat cheltuieli pentru finanțarea investițiilor, partea rămasă neconsumată din această reducere se varsă la bugetul administrației centrale de stat sau la bugetele locale, după caz, o dată cu regularizarea impozitului pe profit pe acest an.

Exemplu:

Un agent economic realizează un profit anual impozabil de 6.150.000 lei asupra căruia revine un impozit în sumă de 2.072.000 lei, rezultând o cotă medie de 33,69%. $\left(\frac{2.072.000}{6.150.000}\times 100\right)$

Partea din profit reinvestită reprezintă 1.000.000 lei.

Impozitul aferent părții reinvestite din profit este de 336.900 lei. $\frac{1.000.000\times 33,69}{100}$

Reducerea cu 50% a părții din impozit aferentă profitului reinvestit este de 168.450 lei (336.900 × 50%).

Impozitul de plată este egal cu diferența dintre impozitul total de 2.072.000 lei și suma de 168.450 lei ce reprezintă reducerea cu 50% a impozitului aferent profitului reinvestit, respectiv 1.903.550 lei.

3. Unitățile plătitoare de impozit care angajează persoane care, potrivit legii, sunt considerate handicapate și, în același timp, utilizează o parte din profitul obținut pentru realizarea unor acțiuni prevăzute în art. 9 din lege, beneficiază de ambele reduceri ale impozitului pe profit.

Reducerea cu 50% a impozitului aferent sumei din profit utilizată pentru realizarea acțiunilor prevăzute la art. 9 din lege se determină pe baza impozitului rezultat după aplicarea primei reduceri acordate pentru angajarea de persoane handicapate.

Exemplu:

O unitate plătitoare a realizat un profit anual impozabil de 6.150.000 lei, la care, potrivit legii, corespunde un impozit de 2.072.000 lei.

În cursul anului, unitatea a beneficiat de o reducere însumată a impozitului pe profit de 393.680 lei pentru personalul handicapat angajat.

Impozitul pe profit datorat prin acordarea acestei înlesniri este în sumă de 1.678.320 lei (2.072.000 - 393.680).

Cota medie a impozitului influențat cu reducerea este egală cu $\frac{1.678.320\text{lei}\text{impozit}}{6.150.000\text{lei}\text{profit}}\times 100=27,29\%$.

Partea din profit utilizată pentru realizarea de investiții este de 1.000.000 lei.

Impozitul pe profit aferent sumei de 1.000.000 lei calculat cu cota medie 27,29% (determinată în condițiile impozitului de plată rezultat după acordarea primei reduceri) este de 272.900 lei.

Reducerea de 50% calculată asupra acestei sume este de 136.450 lei.

Impozitul anual de plată rezultat este de 2.072.000 - (393.680 + 136.450) = 1.541.870 lei.

Capitolul IV

Scutiri la plata impozitului

1. Potrivit art. 5 din Legea nr. 12/1991, unitățile plătitoare de impozit pe profit înființate începând cu data de 1 ianuarie 1991, precum și cele înființate anterior, dar care realizează profit impozabil după aceasta dată, sunt scutite de impozitul pe profit între 5 ani și 6 luni de la data înființării, în funcție de profilul activității desfășurate.

Data înființării este data eliberării certificatului de înmatriculare în registrul comerțului sau a autorizației de funcționare. În cazul agenților economici înființați în baza Decretului-lege nr. 54/1990, care nu au realizat profit impozabil înainte de intrarea în vigoare a legii impozitului pe profit și se reorganizează în societate comercială, data înființării este data eliberării autorizației de funcționare.

Întreprinderile mici și asociațiile cu scop lucrativ, autorizate potrivit Decretului-lege nr. 54/1990, care au realizat în anul 1990 un beneficiu sub 50.000 lei, sunt considerate unități cu profit impozabil realizat înainte de intrarea în vigoare a legii impozitului pe profit, chiar dacă acestea au beneficiat de scutire la plata impozitului.

În sensul art. 5 din Legea nr. 12/1991, nu se consideră unități nou înființate unitățile care se constituie prin fuzionarea, divizarea sau transformarea unor unități existente, precum și cele reorganizate în baza art. 222 din Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societățile comerciale.

2. Încadrarea agenților economici în una din categoriile privind durata perioadei de scutire a impozitului pe profit se face în funcție de profilul obiectului de activitate. În situația în care obiectul de activitate al unui agent economic cuprinde domenii care se încadrează în diferite perioade de scutire, la acordarea scutirii se ține seama de activitatea cu ponderea valorică cea mai mare în volumul total al activității. Dacă nu poate fi vorba de o astfel de pondere sau dacă aceasta nu poate fi determinată, atunci scutirea se va acorda, avându-se în vedere activitatea pentru care se acordă perioada cea mai scurtă de scutire.

3. Un agent economic beneficiază de una din perioadele de scutire de impozit pe profit, potrivit art. 5 din lege, dacă funcționează cu același profil de activitate încă o perioadă egală cu cea pentru care i s-a acordat scutirea respectivă.

Exemplu:

Un agent economic din domeniul industriei se înființează la 1 ianuarie 1991.

Potrivit legii, acesta este scutit de impozit pentru o perioadă de 5 ani, respectiv până la 31 decembrie 1995.

Pentru a beneficia de această scutire, agentul economic trebuie să desfășoare activitate încă 5 ani de la expirarea perioadei de scutire, timp în care va plăti impozitul pe profit.

În cazul în care își încetează activitatea în anul 1997, agentul economic nu mai beneficiază de scutirea acordată, fiind obligat să vireze la buget și impozitul pe profit calculat pentru întreaga perioadă de scutire.

Vărsarea la buget a impozitului aferent întregii perioade de scutire se va face o dată cu impozitul pe profit datorat pentru ultima lună de activitate.

Capitolul V

Controlul asupra stabilirii și vărsării impozitului pe profit

1. Controlul asupra corectei determinări a profitului impozabil, impozitului pe profit, a plății impozitului și a altor sume cuvenite bugetului, potrivit Legii nr. 12/1991 privind impozitul pe profit, precum și a modului de respectare a celorlalte prevederi ale legii se exercită de către Ministerul Finanțelor, prin organele sale de specialitate centrale și teritoriale, prin verificări periodice pe baza documentelor, evidențelor conduse de plătitorii de impozit, precum și a bilanțului contabil anual și a contului de profit și pierderi, inclusiv în perioada în care agenții economici beneficiază de scutirile de impozit prevăzute de lege.

2. Cu ocazia controlului se va urmări respectarea de către plătitori a realității și legalității atât a veniturilor, cât și a cheltuielilor perioadei date, determinarea profitului impozabil, aplicarea cotelor legale pentru stabilirea impozitului pe profit, vărsarea integrală și la termen a acestuia, reflectarea corectă și la zi, în evidența contabilă, a tuturor operațiunilor efectuate etc.

3. Rezultatele verificării se vor consemna în acte de control care se întocmesc în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

4. Constituie contravenții, în sensul Legii nr. 12/1991 privind impozitul pe profit, și se sancționează potrivit prevederilor art. 15 lit. b) și art. 17 din lege toate operațiunile efectuate în evidența contabilă care conduc în mod direct sau indirect, la diminuarea artificială și nelegală a profitului impozabil a fiecărei perioade și, prin aceasta, în mod implicit, a impozitului pe profit legal datorat de către toți agenții economici, precum și a profitului net de vărsat la buget de către regiile autonome și a dividendelor de către societățile comerciale cu capital de stat, în conformitate cu prevederile acestei legi, după cum urmează:

• neevidențierea integrală a tuturor veniturilor (încasărilor) fiecărei perioade;
• majorarea costurilor de producție, ale prestărilor de servicii sau cheltuielilor de circulație, după caz, precum și includerea în cheltuielile care se suportă direct din venituri, pentru determinarea profitului impozabil, a unor sume superioare celor reale aferente realizărilor perioadei sau a unor cheltuieli fără temei legal, inclusiv a sumelor reprezentând majorări de întârziere sau sancțiuni contravenționale aplicate pentru nevărsarea integrală și la termen a obligațiilor față de buget, conform reglementarilor în vigoare în materie de impozite, taxe și alte venituri ale bugetului (impozitul pe circulația mărfurilor, impozitul pe salarii, impozitul pe clădiri, impozitul pe profit), precum și majorări și sancțiuni cu caracter financiar aplicate în baza oricăror alte reglementări;
• înregistrarea pe costuri sau pe cheltuielile de circulație, după caz, ori includerea în cheltuielile care se scad direct din venituri pentru determinarea profitului impozabil, precum și diminuarea directă a profitului impozabil cu sume reprezentând pierderi, penalități și lipsuri de inventar care, potrivit reglementărilor în vigoare și statutelor de organizare și funcționare a agenților economici, sunt imputabile;
• neincluderea în profitul impozabil a tuturor sumelor care, potrivit reglementărilor în vigoare, se înregistrează direct în contul de profit și pierderi (plusuri de inventar la materii prime și materiale, produse finite etc.);
• orice alte operațiuni nelegale efectuate în evidența contabilă care au ca efect afectarea directă sau indirectă a profitului impozabil fiecărei perioade date.

5. În situația în care se constată diminuarea impozitului pe profit ca urmare a majorării unor categorii de cheltuieli sau întocmirii unor evidențe eronate, în scopul vădit de a reduce impozitul datorat, în afară de amendă, unitățile plătitoare vor vărsa la bugetul administrației centrale de stat sau la bugetul local, după caz, impozitul sustras, precum și o sumă egală cu valoarea acestuia.

Exemplu:

La un agent economic, organele fiscale au constatat următoarele:

- impozit pe profit calculat și plătit	100.000 lei
- diferența de impozit stabilită de organele fiscale care a fost sustrasă de la plată urmare faptelor prevăzute la art. 15 lit. b) din lege	10.000 lei

În această situație, agentul economic, pe lângă impozitul calculat și plătit inițial de 100.000 lei, mai datorează bugetului 10.000 lei, diferența de impozit stabilită, precum și suma de încă 10.000 lei egală cu impozitul sustras, precum și amenda aplicată de organul de constatare.

6. Diferențele de impozit stabilite se varsă la bugetul administrației centrale de stat sau la bugetele locale, după caz, în termen de 15 zile de la data constatării.

Capitolul VI

Precizări cu caracter general

1. Obligația calculării și răspunderea pentru efectuarea plății în termen a impozitului pe profit, precum și a sumelor datorate bugetului, potrivit legii impozitului pe profit, revin unităților plătitoare.

În acest scop, agenții economici trebuie să depună, în termenele legale, lunar și trimestrial „Situația rezultatelor financiare și obligațiilor fiscale”, iar anual, „Bilanțul contabil și contul de profit și pierderi” la direcțiile generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București.

2. Neachitarea sumelor cuvenite bugetului administrației centrale de stat și bugetelor locale, după caz, la termenele legale, atrage plata unei majorări de 0,05% pentru fiecare zi de întârziere asupra sumei datorate.

Majorările se calculează din ziua imediat următoare expirării termenului de plată și până la, inclusiv, ziua plății impozitului datorat.

Se considera ziua efectuării plății:

• ziua depunerii sumei, pentru plățile în numerar;
• ziua depunerii sumei la oficiul poștal, în cazul depunerii prin poștă;
• ziua virării sumei din contul plătitorului, când plata se face prin dispoziție de plată.

Zilele legale nelucrătoare nu se iau în considerare la stabilirea termenelor de plată prevăzute mai sus.

În cazul în care ultima zi a termenului de plată este zi nelucrătoare, plata impozitului se face fără majorări de întârziere în ziua lucrătoare imediat următoare.

Pentru diferențele de impozit sau alte sume cuvenite bugetului, potrivit Legii nr. 12/1991 privind impozitul pe profit, stabilite pe perioadele anterioare de către organele de control se percep majorări de întârziere de la data termenului scadent la care sumele în cauză trebuiau vărsate la buget.

Pentru neplata impozitului pe profit stabilit potrivit art. 7 din lege, majorările de întârziere se percep începând cu data la care impozitul, astfel stabilit, este datorat.

Ministerul Finanțelor și organele sale teritoriale au dreptul să dispună plata la buget din conturile agenților economici a vărsămintelor obligatorii, neachitate în termen, precum și a penalităților pentru întârziere la plată.

În cazuri temeinic justificate se poate aproba reducerea sau scutirea de plată a majorărilor de întârziere de către:

• circumscripțiile fiscale orășenești, până la 10.000 lei;
• administrațiile financiare municipale, ale sectoarelor municipiului București și Sectorului agricol Ilfov, până la 50.000 lei;
• direcțiile generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București, până la 100.000 lei;
• Ministerul Finanțelor, pentru majorările de peste 100.000 lei.

Cererea de reducere sau scutire a majorărilor de întârziere se depune de către plătitorul în sarcina căruia au fost calculate, la unitatea fiscală teritorială în raza căreia își desfășoară activitatea.

Cererea de reducere sau scutire a majorărilor va fi analizată de organul fiscal cu toată exigența, sub aspectul cauzelor care au determinat plata cu întârziere a sumelor datorate bugetului administrației centrale de stat sau bugetelor locale, după caz, și frecvența unor asemenea abateri ale plătitorului respectiv. Pe baza acestei analize se întocmește un referat prin care se propune scutirea, reducerea sau respingerea cererii și care, cu viza șefului serviciului sau biroului de impozite directe, se supune spre aprobare conducerii unității fiscale. Pentru sumele ce depășesc competențele acesteia, documentația se va înainta unităților fiscale superioare sau Ministerului Finanțelor, după caz.

Cererea de reducere sau scutire a majorărilor nu suspendă obligația plății sumei datorate.

3. Contestațiile privind stabilirea, încasarea, urmărirea impozitului pe profit, a majorărilor de întârziere, precum și a altor sume datorate bugetului administrației centrale de stat sau bugetelor locale se depun în termen de 30 de zile de la data înștiințării unității plătitoare (data înregistrării actului de constatare) și se rezolvă, după cum urmează:

• în prima instanță, de către direcțiile generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București, în termen de 30 de zile de la înregistrare;
• împotriva deciziei date, agentul economic poate face contestație, în termen de 30 de zile de la primirea răspunsului, la Ministerul Finanțelor, care în cel mult 40 de zile de la înregistrare este obligat să o soluționeze. Soluția dată este definitivă.

Depunerea contestației nu suspendă obligația plătitorului de a vira la buget sumele contestate.

4. Contestațiile cu privire la stabilirea impozitului pe profit, a majorărilor de întârziere, precum și a altor sume datorate bugetului sunt supuse unei taxe de timbru de 2% calculată la suma contestată. Această taxă nu poate fi mai mică de 100 lei.

Taxa de timbru se datorează indiferent dacă o altă contestație, cu același obiect, înregistrată și rezolvată anterior, a fost taxată.

În vederea calculării taxei de timbru, unitățile plătitoare de impozit pe profit sunt obligate să specifice în scris cuantumul sumei contestate.

Taxa de timbru se achită anticipat.

Nerespectarea acestei obligații duce la neluarea în considerare a contestației. În acest caz, organul fiscal face cunoscut agentului economic obligația de timbrare a contestației, iar termenul de soluționare curge de la data prezentării dovezii plății taxei de timbru.

În situația admiterii integrale sau parțiale a contestației, taxa de timbru se restituie integral sau proporțional cu reducerea sumei contestate.

5. În cazul nedeclarării profitului anual sau calculării eronate de către agenții economici a impozitului pe profit, stabilirea sau modificarea impozitului se face pentru o perioada de 3 ani în urmă de la data constatării (Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă - republicat în 1960).

În acest termen nu se încadrează unitățile plătitoare de impozit care și-au încetat activitatea într-un interval de timp mai mic decât cel pentru care au fost scutite de plata impozitului. În astfel de situații, impozitul se stabilește pentru întreaga perioadă de activitate, inclusiv cea de scutire, prescripția dreptului la acțiune începând să curgă de la data constatării neîndeplinirii condițiilor de scutire, respectiv 3 ani de la data încetării activității.

[modificare] Anexa Nr. 1

Modul de determinare a profitului impozabil în cazul unei regii autonome și unei societăți comerciale cu capital integral de stat

	- mii lei -
I. Total venituri (1+2)	63.500
1. venituri din activitatea de bază (credit ct. 600)	58.800
2. venituri din alte activități (credit ct. 601)	4.700
II. Total cheltuieli (1+2+IV+V)	57.350
1. cheltuieli pentru activitatea de bază (debit ct. 600 reprezentând cheltuielile aferente veniturilor încasate)	50.000
2. cheltuieli pentru alte activități (debit ct. 601 reprezentând cheltuielile aferente veniturilor încasate din alte activități)	1.800
III. Diferență [I-(II1+II2+V)]	8.760
IV. Cheltuieli suportate direct din venituri	2.610
din care:
a) taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat (debit ct. 750 analitic distinct)	150
b) cheltuieli cu pregătirea profesională și practica în producție (debit ct. 750 analitic distinct)	862
c) sume plătite pentru contractele de cercetare, neincluse în costurile de producție sau cheltuielile de circulație (debit ct. 750 analitic distinct)	500
d) comisioane plătite agenților economici cu activitate de comerț exterior (debit ct. 750 analitic distinct)	325
e) cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate (debit ct. 750 analitic distinct)	88
f) alocație pentru copii plătită și suportată din fonduri proprii (debit ct. 750 analitic distinct)	-
g) sume utilizate pentru cumpărarea de acțiuni pentru care se încasează dividende	147
h) prelevări la fondul de rezervă (debit ct. 751 analitic distinct)	438
i) pierderi din anii precedenți nerecuperate până la data determinării profitului impozabil (pierderile din anii precedenți acoperite din profitul anului curent)	-
j) cheltuieli pentru satisfacerea unor necesități culturale și sportive (debit ct. 751 analitic distinct)	100
k) alte cheltuieli prevăzute de lege	-
V. Impozitul pe circulația mărfurilor aferent veniturilor încasate (credit ct. 430 analitic distinct)	2.940
VI. Profit impozabil (I-II)	6.150

[modificare] Anexa Nr. 2

Modul de determinare a profitului impozabil în cazul unui agent economic privat

	- lei -
I. Total venituri (1+2)	2.540.000
1. venituri din activitatea de bază (credit ct. 600)	2.140.000
2. venituri din alte activități (credit ct. 601)	400.000
II. Total cheltuieli (1+2+IV+V)	2.202.830
1. cheltuieli pentru activitatea de bază (debit ct. 600 reprezentând cheltuielile aferente veniturilor încasate)	1.804.500
2. cheltuieli pentru alte activități (debit ct. 601 reprezentând cheltuielile aferente veniturilor încasate din alte activități)	200.500
III. Diferență [I-(II1+II2+V)]	434.840
IV. Cheltuieli suportate direct din venituri	97.670
din care:
a) taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat (debit ct. 750 analitic distinct)	2.500
b) cheltuieli cu pregătirea profesională și practica în producție (debit ct. 750 analitic distinct)	-
c) sume plătite pentru contractele de cercetare neincluse în costurile de producție sau cheltuielile de circulație (debit ct. 750 analitic distinct)	-
d) comisioane plătite agenților economici cu activitate de comerț exterior (debit ct. 750 analitic distinct)	52.809
e) cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate (debit ct. 750 analitic distinct)	4.348
f) alocația pentru copii plătită și suportată din fonduri proprii (debit ct. 750 analitic distinct)	5.400
g) sume utilizate pentru cumpărarea de acțiuni pentru care se încasează dividende	-
h) prelevări la fondul de rezervă (debit ct. 751 analitic distinct)	21.742
i) pierderi din anii precedenți nerecuperate până la data determinării profitului impozabil (pierderile din anii precedenți acoperite din profitul anului curent)	-
j) cheltuieli pentru satisfacerea unor necesități social-culturale și sportive (debit ct. 751 analitic distinct)	10.871
k) alte cheltuieli prevăzute de lege	-
V. Impozitul pe circulația mărfurilor aferent veniturilor încasate (credit ct. 430 analitic distinct)	10.160
VI. Profit impozabil (I-II)	337.170

[modificare] Anexa Nr. 3

Exemplu privind modul de determinare a impozitului pe profit de vărsat în cursul anului, precum și de regularizare lunară a vărsămintelor din impozit, la buget

Luna	Profitul impozabil realizat lunar, cumulat de la începutul anului (lei)	Impozitul ce revine asupra profitului realizat cumulat de la începutul anului (lei)	Impozitul de plată lunar (lei)
ianuarie	395.000	64.750	64.750
februarie	820.000	189.500	189.500 - 64.750 = 124.750
martie	1.315.000	341.150	341.150 - 189.500 = 151.650
aprilie	1.815.000	499.300	499.300 - 341.150 = 158.150
mai	2.340.000	670.700	670.700 - 499.300 = 171.400
iunie	2.880.000	852.700	852.700 - 670.700 = 182.000
iulie	3.430.000	1.044.000	1.044.000 - 852.700 = 191.300
august	3.800.000	1.176.500	1.176.500 - 1.044.000 = 132.500
septembrie	4.300.000	1.359.500	1.359.500 - 1.176.500 = 183.000
octombrie	4.850.000	1.566.500	1.566.500 - 1.359.500 = 207.000
noiembrie	5.400.000	1.779.500	1.779.500 - 1.566.500 = 213.000
decembrie	6.150.000	2.072.000	2.072.000 - 1.779.500 = 292.500
Total anual			2.072.000

[modificare] Anexa Nr. 4

Modul de determinare a impozitului pentru sumele plătite ca sporuri și adaosuri la salarii peste limita prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 127/1991

	- mii lei -
1. Profit impozabil realizat	45.000
2. Total salarii de bază cuvenite angajaților pentru timpul efectiv lucrat	375.000
3. Sporuri și adaosuri plătite	101.250
4. Ponderea sporurilor și adaosurilor în total salarii $\left(\frac{\text{rd.}3}{\text{rd.}2}\times 100\right)$	27%
5. Sporuri și adaosuri plătite peste 20% (rd. 2 × rd. 4) - (rd. 2 × 20%)	26.250
6. Total (rd. 1 + rd. 5)	71.250
7. Impozit (la rd. 6)	28.036
8. Impozit aferent profitului realizat potrivit Legii nr. 12/1991	17.373
9. Impozit de plată (rd. 7 - rd. 8)	10.663

[modificare] Anexa Nr. 5

(anexă la dispoziția de plată)

Calculul
impozitului pe profit la finele lunii ....................

	- mii lei -
1. Profit realizat cumulat de la începutul anului
2. Cheltuieli suportate din venituri
a) cheltuieli aferente activității desfășurate, corespunzătoare veniturilor încasate care, potrivit reglementărilor legale, se evidențiază în costurile agenților economici
b) taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat
c) cheltuieli cu pregătirea profesională și practica în producție
d) sume plătite pentru contractele de cercetare ce au ca obiect programele prioritare de interes național, fundamentarea strategiilor de dezvoltare, creșterea calității produselor și serviciilor și elaborarea de produse noi, competitive, neincluse în costurile de producție sau cheltuielile de circulație, după caz, ale agenților economici
e) comisioane plătite agenților economici cu activitate de comerț exterior
f) cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate, în limitele stabilite de Ministerul Finanțelor
g) alocația pentru copii plătită de agenții economici, la care aceste sume nu se evidențiază în costuri
h) sume utilizate pentru cumpărarea de acțiuni pentru care se încasează dividende
i) prelevări la fondul de rezervă și la alte fonduri speciale, constituite potrivit reglementărilor legale
j) pierderi din anii precedenți, în măsura în care acestea nu au putut fi recuperate până la data determinării profitului impozabil
k) prelevări și donații făcute în scopuri umanitare, precum și pentru sprijinirea activităților sociale, culturale, științifice și sportive, conform legii bugetare anuale
l) alte cheltuieli prevăzute de normele legale în vigoare
3. Impozit pe circulația mărfurilor
4. Profit impozabil
5. Impozit datorat pentru profitul impozabil
din care: impozit pe profit în funcție de tranșa de venit (cota)
impozit pe profit pentru ce depășește tranșa de profit
6. Impozit pe profit vărsat până la finele lunii precedente
7. Regularizare de vărsat (pct. 5 - pct. 6)
de restituit (pct. 6 - pct. 5)

Datele de mai sus corespund cu cele din contabilitatea proprie.

Director,

                                          Contabil șef,

1. ↑ ^{1,0 1,1 1,2} Cifra de control a băncii.