Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. - Salarizarea personalului din organele puterii judecătorești, ale procuraturii, din notariatele de stat, laboratoarele de criminalistică, Direcția generală a penitenciarelor și unitățile acesteia se face ținând seama de rolul, importanța și răspunderea care revin în exercitarea fiecărei funcții, potrivit anexelor nr. 1-7, care fac parte integrantă din prezenta lege.

Art. 2. - Salariile de bază pentru funcțiile de conducere și funcțiile de execuție de specialitate din Curtea Supremă de Justiție sunt prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 3. - Salariile de bază și indemnizațiile pentru funcțiile de conducere din Procuratura Generală și Ministerul Justiției sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 4. - Salariile funcțiilor de la instanțele judecătorești, unitățile de procuratură, notariatele de stat, laboratoarele de criminalistică, Direcția generală a penitenciarelor și unitățile acesteia sunt cuprinse în anexele nr. 3-7.

Art. 5. - Personalul militar din Ministerul Justiției, cu atribuții în domeniul coordonării activității penitenciarelor, precum și cel din Direcția generală a penitenciarelor și unitățile acesteia este salarizat potrivit prevederilor legale aplicabile militarilor din Ministerul de Interne.

Art. 6. - Salariile de bază pentru personalul de execuție sunt diferențiate pe funcții și, în cadrul fiecărei funcții, pe grade sau trepte profesionale. Salariile de bază pentru fiecare grad sau treaptă sunt stabilite pe 3-4 gradații.

Art. 7. - Salariile de bază pentru personalul de conducere sunt cele corespunzătoare funcției de execuție, gradului sau treptei profesionale și gradației în care este încadrat, la care se adaugă o indemnizație de conducere, stabilită anual, care face parte din salariul de bază, diferențiată în raport cu răspunderea funcției de conducere îndeplinite, precum și cu ponderea muncii respective față de activitatea de execuție pe care o realizează.

Art. 8. - Pentru rezultate deosebite în activitatea desfășurată, personalul încadrat pe funcții de specialitate poate primi un salariu de merit, mai mare cu până la 15% față de cel prevăzut la gradația la care este încadrat.

Persoanele care beneficiază de salariu de merit și nivelul concret al acestuia, în limita prevăzută la alin. 1, se stabilesc de colegiile organelor centrale, atât pentru personalul de specialitate din aparatul propriu, cât și pentru cel din unitățile exterioare sau subordonate acestora, pe baza unor criterii elaborate în acest scop de fiecare dintre aceste organe.

Salariul de merit se poate acorda pentru cel mult 5% din numărul personalului de specialitate pe total minister sau organ central. Activitatea persoanelor respective se analizează în fiecare an și în raport cu rezultatele obținute se stabilește menținerea sau retragerea salariului de merit.

Art. 9. - Trecerea personalului în gradația imediat superioară se face o dată pe an pentru întreg personalul, de regulă la începutul anului bugetar, ținându-se seama de calitățile personale concretizate în rezultatele obținute în activitatea profesională, notate cu calificativul „bine” sau „foarte bine".

Vechimea minimă necesară pentru trecerea la gradația imediat superioară este de 2 ani. Fac excepție de la această prevedere persoanele încadrate ca debutant sau stagiar, la care vechimea minimă pentru trecerea la gradația imediat superioară este de 1 an.

Art. 10. - Avansarea personalului de specialitate, în grade sau trepte profesionale, se face prin examen, în condițiile legii, în raport cu vechimea minimă în specialitate, competența profesională și rezultatele obținute în activitate. Încadrarea la avansare se face în toate cazurile la gradația 1.

Vechimea minimă în grad sau treaptă profesională pentru avansarea în gradul sau treapta imediat superioară este de cel puțin 3 ani. Fac excepție de la această prevedere persoanele încadrate în funcțiile prevăzute cu salariul de debutant.

În mod excepțional, pentru persoane cu o competență profesională deosebită, vechimea minimă prevăzută la alin. 2 poate fi redusă la jumătate.

Art. 11. - Activitatea profesională se apreciază anual cu calificativele: „foarte bine”, „bine”, „satisfăcător” sau „slab”.

Art. 12. - Persoanele salarizate potrivit prevederilor prezentei legi beneficiază de un spor de vechime în muncă de până la 15%, calculat la salariul de bază, corespunzător timpului efectiv lucrat în program normal de lucru, astfel:

Sporul de vechime în muncă se plătește cu începere de la 1 al lunii următoare în care s-a împlinit vechimea în muncă.

Sporul de vechime se ia în calcul la stabilirea pensiei și a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă.

Art. 13. - Personalul din Direcția generală a penitenciarelor și unitățile acesteia beneficiază de sporuri pentru activități ce solicită o încordare psihică foarte ridicată sau se desfășoară în condiții deosebite de muncă.

Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporurilor și condițiile de acordare sunt prevăzute în anexele nr. 6 și 7.

Art. 14. - Dispozițiile legale cu privire la premii și celelalte drepturi de personal, prevăzute pentru personalul din unitățile bugetare, se aplică în mod corespunzător.

Art. 15. - Premiul anual poate fi redus sau anulat în cazul salariaților care, în cursul anului, au desfășurat o activitate profesională slabă sau necorespunzătoare, ori au săvârșit abateri pentru care au fost sancționați disciplinar. Aceste drepturi se anulează în cazul salariaților care au săvârșit fapte în legătură cu serviciul, pentru care au fost condamnați penal, sau care îi fac necorespunzători funcției pe care o ocupă.

Art. 16. - Acordarea sporurilor și premiilor pentru personalul din organele centrale, prevăzute prin prezenta lege, se face în condițiile stabilite de lege pentru personalul ministerelor și altor organe centrale.

Art. 17. - Pe lângă drepturile de salariu menționate în prezenta lege, personalul din unitățile menționate la art. 1 beneficiază și de drepturile stabilite prin acte normative speciale.

Art. 18. - Salarizarea personalului de specialitate auxiliar de la Curtea Supremă de Justiție și Procuratura Generală este cea prevăzută în anexa nr. 3 pentru personalul instanțelor judecătorești și al unităților de procuratură.

Art. 19. - Salarizarea personalului de specialitate juridică din Ministerul Justiției și Procuratura Generală se stabilește prin asimilarea funcțiilor acestuia cu gradele profesionale ale judecătorilor și procurorilor, în raport cu vechimea în specialitate și competența profesională, prin ordin al ministrului justiției și, respectiv, al procurorului general.

Art. 20. - Salariile de bază pentru funcțiile de conducere și de execuție, altele decât cele de specialitate juridică și auxiliare activității de judecată din Curtea Supremă de Justiție, Ministerul Justiției și Procuratura Generală, sunt cele stabilite pentru ministere și alte organe centrale.

Art. 21. - Încadrarea judecătorilor la judecătorii și tribunale, a procurorilor, notarilor, experților criminaliști și executorilor judecătorești se face prin ordin al ministrului justiției și, după caz, al procurorului general, iar a celuilalt personal de specialitate din unitățile de justiție, procuratură și notariate, de către președintele tribunalului, de procurorul șef al procuraturii județene sau a municipiului București, respectiv de notarul șef al notariatului județean sau al municipiului București, în condițiile prezentei legi și ale legilor de organizare.

Art. 22. - Judecătorii, procurorii și notarii se încadrează pe grade profesionale I, II, III, IV și V.

La tribunalele și procuraturile județene și ale municipiului București se încadrează numai judecători și, respectiv, procurori de grade profesionale I, II și III.

Judecătorii și procurorii stagiari, precum și notarii debutanți, după promovarea examenului de definitivat, sunt încadrați în gradul profesional V.

La numirea în funcție și stabilirea gradului profesional pentru judecătorii și procurorii care nu au mai exercitat aceste funcții și provin din alte sectoare de activitate, vechimea în specialitate se majorează cu 3 ani.

Art. 23. - Încadrarea și salarizarea experților criminaliști se fac pe trei grade profesionale.

Art. 24. - Numirea judecătorilor și procurorilor în funcții de conducere la instanțele judecătorești și unitățile de procuratură județene, ale municipiului București și locale se face dintre judecătorii și procurorii de gradul I-IV, în funcție de calitățile lor profesionale și organizatorice, prin ordin al ministrului justiției și, respectiv, al procurorului general.

Art. 25. - Numirea notarilor în funcții de conducere la notariatele județene și al municipiului București, precum și la notariatele locale, se face indiferent de gradul acestora, în funcție de calitățile lor profesionale, prin ordin al ministrului justiției. Judecătorii care sunt încadrați ca notari pe grade profesionale pot fi numiți notari șefi din momentul încadrării.

Art. 26. - În funcțiile de conducere de la Laboratorul central de expertize criminalistice și laboratoarele interjudețene vor fi numiți, prin ordin al ministrului justiției, experți criminaliști, indiferent de grad, desemnați în funcție de calitățile lor profesionale și organizatorice.

Art. 27. - În unitățile prevăzute la art. 1 pot fi utilizate, în raport cu specificul unor activități, și alte funcții, cu niveluri de salarizare prevăzute de lege pentru unitățile bugetare.

Art. 28. - Personalul de specialitate trimis în străinătate, invitat pe contul organizațiilor sau altor parteneri externi, pentru acțiuni științifice, culturale, artistice sau sportive, beneficiază în țară de drepturile stabilite prin hotărârea Guvernului pentru unitățile bugetare.

Pe postul celor trimiși în străinătate, potrivit alin. 1, pentru o perioadă mai mare de o lună, pot fi angajate, pe durată determinată, alte persoane, potrivit legii.

Art. 29. - La aplicarea prezentei legi se va proceda la reîncadrarea întregului personal pe noile funcții, grade și trepte profesionale, precum și pe gradații, astfel ca noul salariu să nu fie inferior salariului tarifar avut. La reîncadrare se va ține seama de competența profesională reflectată în rezultatele obținute până la data reîncadrării, precum și de nivelul de pregătire al fiecărei persoane.

Art. 30. - În legătură cu modul de aplicare a prevederilor prezentei legi, se pot face contestații, după caz, la Colegiul Curții Supreme de Justiție, al Ministerului Justiției sau al Procuraturii Generale, de către personalul încadrat de aceste organe, în termen de 5 zile de la data luării la cunoștință a măsurii. Contestațiile se soluționează în termen de 20 de zile.

Contestațiile, formulate de personalul încadrat de conducerile tribunalelor și celorlalte unități exterioare ale Ministerului Justiției sau ale procuratorilor județene și a municipiului București se pot adresa comisiilor constituite în acest scop de Ministerul Justiției și Procuratura Generală; prevederile alin. 1 se aplică în mod corespunzător.

Art. 31. - Salariile prevăzute de prezenta lege sunt brute și impozabile, potrivit legii. Ele nu cuprind suma fixă acordată sub formă de indexare și nici compensațiile pentru creșterea prețurilor.

Art. 32. - Statele de personal ale unităților exterioare subordonate Ministerului Justiției și Procuraturii Generale se aprobă de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Economiei și Finanțelor. Statele de funcții pentru aceste unități se aprobă de Ministerul Justiției și, respectiv, Procuratura Generală.

Statul de funcții al Curții Supreme de Justiție, întocmit potrivit prevederilor legale, se aprobă de colegiul de conducere al curții.

Statele de funcții se întocmesc în limita posturilor aprobate, potrivit legii.

Art. 33. - Dispozițiile prezentei legi intră în vigoare la data de 1 aprilie 1991, dată până la care rămân valabile reglementările privind salarizarea în vigoare la 1 martie 1991.

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 14/1990 privind salarizarea membrilor Curții Supreme de Justiție și a aparatului acesteia, Decretul-lege nr. 140/1990 privind încadrarea și salarizarea personalului din unitățile de justiție și procuratură, art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 987/1990 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, precum și orice alte dispoziții contrare.

[modificare] Anexa Nr. 1

[modificare] Anexa Nr. 2

[modificare] Anexa Nr. 3

Notă:

a) La numirea în funcție și stabilirea treptei profesionale pentru grefier și secretar de procuratură pot fi luate în considerare perioadele lucrate în funcții economice și administrative și, în acest caz, vechimea minimă în specialitate, prevăzută în anexă, se majorează cu 3 ani.

b) Judecătorii și procurorii stagiari pot fi trecuți de la gradația 1 la gradația 2 după trecerea unei perioade de 1 an, cu îndeplinirea și a celorlalte condiții prevăzute de lege pentru acordarea gradației superioare.

[modificare] Anexa Nr. 4

Notă:

Funcția de secretar șef se poate folosi la notariatele de stat județene și al municipiului București, precum și la notariatele locale cu volum mare de activitate, stabilite de Ministerul Justiției.

În funcția de secretar șef pot fi încadrați numai secretari treapta I-II, ținând seama de calitățile lor profesionale și organizatorice.

[modificare] Anexa Nr. 5

[modificare] Anexa Nr. 6

1. Personalul civil din Direcția generală a penitenciarelor este salarizat în condițiile prevăzute de lege pentru aparatul ministerelor și celorlalte organe centrale de stat.

Personalul civil din unitățile exterioare ale Direcției generale a penitenciarelor este salarizat potrivit prevederilor legale aplicabile în unitățile bugetare.

2. Salarizarea funcțiilor de specialitate specifice din Direcția generală a penitenciarelor și unitățile acesteia se face prin asimilare cu funcțiile de specialitate din aparatul ministerelor și altor organe centrale și, respectiv, din unitățile bugetare.

3. Personalul civil din Direcția generală a penitenciarelor și din unitățile acesteia beneficiază de o majorare a salariului de bază cu până la 25%. Această majorare face parte din salariul de bază.

4. Personalul didactic și auxiliar didactic, precum și personalul medico-sanitar din unitățile subordonate Direcției generale a penitenciarelor beneficiază de o majorare a salariului de bază cu până la 30%.

5. Personalul civil din Penitenciarul Poarta Albă și Secția Chilia Veche, din subordinea Penitenciarului Tulcea, beneficiază în continuare de indemnizația de 20% la salariul de bază, pentru prestarea serviciului în dispozitiv permanent de luptă.

6. Acordarea drepturilor prevăzute la pct. 4 și 5 nu exclude majorarea salariului de bază stabilit la pct. 3.

[modificare] Anexa Nr. 7

1. Personalul militar care, pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, prestează, de regulă, serviciul în timpul nopții, are dreptul la un spor pentru munca de noapte de 15%, care se calculează la solda de bază.

2. Subofițerii care asigură paza și supravegherea deținuților, reținuților, arestaților preventiv și sancționaților cu închisoare contravențională, precum și minorilor internați în penitenciare, școli speciale de muncă și reeducare, spitale penitenciare, în secții (ateliere) de producție, puncte de lucru sau în mijloace de transport au dreptul - pe timpul efectiv prestat în astfel de condiții - la o indemnizație pentru pază și supraveghere de 5% din solda de bază. Indemnizația de pază și supraveghere se ia în calcul la stabilirea pensiei militare de stat și a pensiei suplimentare.

3. Subofițerii de penitenciare care asigură, minimum 10 ore pe zi, paza deținuților care muncesc, cărora nu li se poate compensa timpul prestat suplimentar cu timp liber corespunzător, au dreptul la o indemnizație de 5-15% din solda de bază, care se stabilește prin ordin al ministrului justiției.

Pe timpul cât beneficiază de indemnizația prevăzută la alin. 1, subofițerii nu vor primi indemnizația prevăzută la pct. 2 pentru paza și supravegherea deținuților.

4. Subofițerii prevăzuți la pct. 3, care aduc o contribuție deosebită la realizarea și depășirea planului de venituri al unității, pot fi recompensați, la propunerea comandanților de penitenciare, dintr-un fond de 0,5% calculat la fondul de salarii al subofițerilor de penitenciare, care se constituie la dispoziția Ministerului Justiției pentru Direcția generală a penitenciarelor.

5. Subofițerii care au în primire cai sau câini de serviciu au dreptul, pe perioada respectivă, la o indemnizație de 5% din solda de bază.