Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. - Președintele României reprezintă statul în relațiile internaționale și, în această calitate, încheie tratate în numele României sau poate da împuterniciri, în acest scop, primului-ministru, ministrului afacerilor externe, altor membri ai guvernului sau unor reprezentanți diplomatici ai României.

Pe baza împuternicirii date de Președintele României, guvernul ia măsuri pentru inițierea și negocierea tratatelor internaționale care se încheie în numele României.

Art. 2. - Guvernul poate negocia și semna acorduri, convenții și alte înțelegeri internaționale la nivel guvernamental. El aprobă încheierea de acorduri, convenții și alte înțelegeri la nivel departamental.

Art. 3. - Negocierea și semnarea tratatelor internaționale încheiate în numele României se fac, pe baza împuternicirii date de către președinte, de către delegațiile aprobate de acesta.

Negocierea și semnarea de acorduri, convenții și alte înțelegeri internaționale la nivel de guvern sau la nivel departamental se fac pe baza împuternicirii primite de către delegațiile aprobate în acest scop.

Art. 4. - Tratatele internaționale semnate în numele României, precum și acordurile, convențiile și înțelegerile semnate la nivelul guvernului român, care se referă la colaborarea politică și militară, cele care fac necesară adoptarea unor legi noi sau revizuirea legilor în vigoare, precum și cele care implică un angajament politic sau financiar ori se referă la probleme privind regimul politic și teritorial al statului sau la statutul persoanelor, drepturile și libertățile cetățenești sau participarea la organizații internaționale, precum și acelea care prevăd expres aceasta, sunt supuse Parlamentului pentru ratificare prin lege.

Prevederile alin. 1 cu privire la ratificarea de către Parlament se aplică și pentru aderarea la tratatele internaționale prevăzute în acest alineat.

Denunțarea tratatelor internaționale prevăzute la alin. 1 și 2 urmează aceeași procedură.

Art. 5. - Acordurile, convențiile și alte înțelegeri internaționale care, prin obiectul lor, nu se includ în prevederile art. 4, sunt de competența guvernului. După negociere și semnare ele vor fi supuse aprobării acestuia.

Guvernul informează Președintele României și Parlamentul despre orice acord, convenție sau alte înțelegeri internaționale pe care le încheie și care nu trebuie să fie supuse ratificării.

Art. 6. - Acordurile și înțelegerile în formă simplificată, încheiate de Ministerul Afacerilor Externe prin schimb de note sau scrisori, pot intra în vigoare de la data efectuării lor, fără a mai fi supuse ratificării sau aprobării ulterioare.

Dispozițiile alin. 1 nu se aplică acordurilor, convențiilor și înțelegerilor internaționale care, potrivit prevederilor art. 4, fac necesară adoptarea unei legi.

Art. 7. - Inițierea, negocierea și semnarea tratatelor, acordurilor, convențiilor și altor înțelegeri internaționale, în numele României sau la nivel guvernamental, se fac, cu respectarea dispozițiilor art. 8, de către Ministerul Afacerilor Externe. Ele se pot face și de către ministerele și organele centrale ce au primit atribuții și împuterniciri în acest sens, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, organul specializat prin care guvernul asigură coordonarea și politica unitară în acest domeniu.

Ministerul Afacerilor Externe prezintă guvernului, singur sau, după caz, împreună cu celelalte ministere, propunerile cu privire la semnarea, ratificarea, aprobarea tratatelor, acordurilor, convențiilor și a celorlalte înțelegeri sau aderarea la acestea ori pentru denunțarea lor.

Art. 8. - Împuternicirile pentru semnarea tratatelor, acordurilor, convențiilor și altor înțelegeri cu caracter guvernamental se consemnează în deplinele puteri, care se eliberează de Ministerul Afacerilor Externe, fiind semnate de ministrul afacerilor externe, potrivit reglementărilor și practicii internaționale.

Președintele României, primul-ministru al guvernului și ministrul afacerilor externe pot negocia și semna tratate, acorduri, convenții și alte înțelegeri internaționale, fără a prezenta depline puteri.

Art. 9. - Ratificarea sau aderarea, respectiv denunțarea tratatelor încheiate în numele României, se consemnează în instrumentele de ratificare sau aderare, respectiv de denunțare, semnate de Președintele României, investite cu sigiliul statului și contrasemnate de ministrul afacerilor externe.

Instrumentele sus-menționate urmează a fi schimbate între părți sau depuse la depozitar, în conformitate cu regulile dreptului internațional și practica internațională.

Aprobarea acordurilor, convențiilor și înțelegerilor încheiate la nivelul guvernului se notifică celeilalte părți contractante sau depozitarului, pe cale diplomatică.

Art. 10. - Guvernul ia măsurile necesare pentru aplicarea tratatelor, acordurilor, convențiilor și celorlalte înțelegeri internaționale și controlează modul în care se realizează acestea.

Guvernul informează periodic Președintele României și Parlamentul în legătură cu problemele pe care le ridică aplicarea unor tratate, acorduri, convenții și alte înțelegeri internaționale, în vederea soluționării operative a acestora, în deplină concordanță cu principiile dreptului internațional și interesele părții române.

Art. 11. - Legile pentru ratificarea tratatelor internaționale și hotărârile pentru aprobarea acordurilor, convențiilor și a altor înțelegeri internaționale, precum și textele acestora, se publică în Monitorul Oficial.

Parlamentul și, respectiv, guvernul pot hotărî ca anumite tratate, acorduri, convenții sau alte înțelegeri internaționale să nu fie publicate.

Ministerul Afacerilor Externe asigură publicarea în Monitorul Oficial a datelor și informațiilor privind viața principalelor tratate, acorduri, convenții și a altor înțelegeri internaționale la care România participă, precum și înregistrarea lor la Organizația Națiunilor Unite.