Capitolul I

Dispoziții generale

Art. 1. - Persoanele apte de muncă, ce nu pot fi încadrate din lipsă de locuri disponibile corespunzătoare pregătirii lor, sunt considerate șomeri și beneficiază, în condițiile prezentei legi, de ajutor de șomaj și de alte forme de protecție socială, precum și de sprijin în vederea reintegrării lor profesionale prin calificare și recalificare.

Art. 2. - Sunt îndreptățiți să primească ajutorul de șomaj în condițiile prezentei legi:

a) absolvenții instituțiilor de învățământ în vârstă de 18 ani împliniți, care nu au surse de venit proprii la nivelul a cel puțin jumătate din salariul de bază minim pe țară, brut, indexat și care într-o perioadă de 60 de zile nu au reușit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii lor profesionale.

În cazuri justificate de lipsa susținătorilor legali, sunt îndreptățiți să primească ajutorul de șomaj, în aceleași condiții, și absolvenții instituțiilor de învățământ în vârstă de 16 ani împliniți.

Absolvenții școlilor speciale pentru handicapați care nu au un loc de muncă vor fi luați în evidență imediat după absolvire;

b) tinerii care înainte de efectuarea stagiului militar nu erau încadrați cu contract de muncă și care, într-o perioadă de 30 de zile de la data lăsării lor la vatră, nu s-au putut angaja;

c) persoanele al căror contract de muncă a fost desfăcut din inițiativa unității pentru motivele prevăzute la art. 130 alin. (1) lit. a)-f) din Codul muncii sau cărora, după caz, le-a încetat calitatea de membru în cooperația meșteșugărească din motive neimputabile lor;

d) persoanele al căror contract de muncă a fost desfăcut din inițiativa unității, dacă s-a stabilit prin dispoziția sau hotărârea organului competent nelegalitatea măsurii luate de unitate ori lipsa vinovăției persoanei în cauză, iar reintegrarea în muncă nu mai este obiectiv posibilă la unitatea în care a fost încadrată anterior sau la unitatea care a preluat patrimoniul acesteia;

e) persoanele al căror contract de muncă a fost desfăcut din inițiativa lor pentru motive care, potrivit legii, la reîncadrare nu întrerup vechimea în aceeași unitate, dacă au o vechime în muncă de cel puțin 6 luni în ultimele 12 luni premergătoare datei de înregistrare a cererii pentru plata ajutorului de șomaj;

f) persoanele care au fost încadrate cu contract de muncă pe durată determinată și care au încetat activitatea la expirarea termenului prevăzut în contract, dacă au o vechime în muncă de cel puțin 6 luni în ultimele 12 luni premergătoare datei de înregistrare a cererii pentru plata ajutorului de șomaj.

Capitolul II

Ajutorul de șomaj și alte forme de protecție socială a șomerilor

Art. 3. - Ajutorul de șomaj constă într-o sumă calculată în mod diferențiat, pe categorii de persoane și vechime în muncă, avându-se în vedere salariul de bază minim pe țară, brut, indexat sau ultimul salariu de bază brut avut în ultima lună, indexat, din care s-a dedus impozitul prevăzut de lege corespunzător situației în care se află fiecare persoană, după cum urmează:

a) 60% din salariul de bază minim pe țară, brut, indexat, din care s-a dedus impozitul prevăzut de lege corespunzător situației în care se află fiecare persoană, în cazul beneficiarilor de ajutor de șomaj care provin din rândul absolvenților școlilor din învățământul preuniversitar, profesional sau de ucenici, în vârstă de minimum 16 ani, sau, după caz, 18 ani, precum și al celor care au vechime în muncă sub 1 an;

b) 70% din salariul de bază minim pe țară, brut, indexat, din care s-a dedus impozitul prevăzut de lege corespunzător situației în care se află fiecare persoană, în cazul beneficiarilor de ajutor de șomaj care provin din rândul absolvenților învățământului superior;

c) 50% din salariul de bază brut, avut în ultima lună, indexat, din care s-a dedus impozitul prevăzut de lege corespunzător situației în care se află fiecare persoană, în cazul beneficiarilor de ajutor de șomaj care au o vechime în muncă de la 1 până la 5 ani, dar nu mai puțin de 75% din salariul de bază minim pe țară, brut, indexat;

d) 55% din salariul de bază brut, avut în ultima lună, indexat, din care s-a dedus impozitul prevăzut de lege corespunzător situației în care se află fiecare persoană, în cazul beneficiarilor de ajutor de șomaj care au o vechime în muncă de la 5 până la 15 ani, dar nu mai puțin de 80% din salariul de bază minim pe țară, brut, indexat;

e) 60% din salariul de bază brut, avut în ultima lună, indexat, din care s-a dedus impozitul prevăzut de lege corespunzător situației în care se află fiecare persoană, în cazul beneficiarilor de ajutor de șomaj care au o vechime în muncă de 15 ani și peste, dar nu mai puțin de 85% din salariul de bază minim pe țară, brut, indexat.

Art. 4. - Pentru a putea beneficia de ajutorul de șomaj, persoanele prevăzute la art. 2 trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să fie înscrise la oficiile forței de muncă din cadrul direcției de muncă și protecție socială din județe sau din municipiul București, unde își au domiciliul sau, după caz, unde își au reședința, dacă au avut ultimul loc de muncă în acea localitate;

b) starea sănătății, dovedită cu certificat medical, să le permită să fie încadrate în muncă.

Art. 5. - (1) Nu beneficiază de ajutor de șomaj:

a) persoanele care dețin în proprietate terenuri agricole în suprafață de cel puțin 10.000 mp în zonele colinare și de șes și de cel puțin 20.000 mp în zonele montane;

b) persoanele care au surse de venituri proprii sau care realizează venituri din prestarea unor activități autorizate în condițiile prevăzute de lege și care obțin pe aceste căi un venit de cel puțin jumătate din salariul de bază minim pe țară, brut, indexat, din care s-a dedus impozitul prevăzut de lege corespunzător situației în care se află fiecare persoană;

c) persoanele cărora li s-a oferit loc de muncă corespunzător pregătirii și nivelului studiilor, situației personale și stării de sănătate, situat la o distanță de cel mult 50 km de localitatea de domiciliu, sau li s-a recomandat de către oficiile forței de muncă, în scris, să urmeze cursuri de calificare sau recalificare și au refuzat nejustificat oferta sau recomandarea;

d) persoanele care îndeplinesc condițiile de înscriere la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă;

e) membrii cooperației agricole de producție sau cărora le-a încetat această calitate.

(2) Situațiile prevăzute la lit. a) și b) de la alin. (1) se dovedesc cu acte eliberate de primăria localității de domiciliu, respectiv de organele financiare teritoriale, și prin declarație pe proprie răspundere a salariatului.

Art. 6. - (1) Persoanele care au fost încadrate în muncă au dreptul să primească ajutorul de șomaj din momentul încetării contractului de muncă sau, după caz, a calității de membru în cooperația meșteșugărească, în condițiile prevăzute la art. 2, dacă s-au înscris la oficiile forței de muncă în termen de 30 de zile de la încetarea activității sau de la data înscrierii, dacă cererea de înscriere la oficiul forței de muncă s-a făcut ulterior acestui termen.

(2) Persoanele prevăzute la art. 2 lit. d) dobândesc dreptul de a primi ajutor de șomaj de la data hotărârii definitive de reintegrare, a dispoziției sau hotărârii definitive de achitare ori a punerii în libertate, dacă s-au înscris la oficiul forței de muncă în termen de 30 de zile de la data respectivă sau de la data înscrierii, când aceasta a avut loc după expirarea termenului de 30 de zile.

(3) Persoanele care nu au fost încadrate în muncă dobândesc dreptul de a primi ajutorul de șomaj după cum urmează:

a) după o perioadă de 30 de zile pentru absolvenții învățământului preuniversitar și învățământului superior, de la data la care s-au adresat oficiilor forței de muncă sau altor organe competente, potrivit legii, solicitând încadrarea într-o muncă corespunzătoare pregătirii;

b) după o perioadă de 30 de zile de la data la care persoanele care au terminat serviciul militar obligatoriu s-au adresat oficiilor forței de muncă, solicitând încadrarea într-o muncă corespunzătoare pregătirii;

c) de la data înscrierii la oficiul forței de muncă, în cazul absolvenților școlilor speciale pentru handicapați.

(4) Femeile care au avut activitatea întreruptă pentru creșterea copiilor potrivit legii, precum și persoanele cărora le-a încetat calitatea de pensionar dobândesc dreptul de a primi ajutorul de șomaj de la data înscrierii la oficiile forței de muncă.

(5) Termenele de 30 de zile prevăzute la alin. (3) încep să curgă la expirarea termenelor de 60 de zile, respectiv de 30 de zile, prevăzute la art. 2 lit. a) și b).

Art. 7. - (1) Ajutorul de șomaj se plătește la cererea persoanelor îndreptățite potrivit legii.

(2) Ajutorul de șomaj se plătește de la data dobândirii dreptului. Retroactiv nu poate fi plătit pe o perioadă mai mare de 30 de zile de la data înregistrării cererii de plată.

Art. 8. - Cererile pentru plata ajutorului de șomaj se adresează direcțiilor de muncă și protecție socială județene și a municipiului București.

Art. 9. - (1) Ajutorul de șomaj se plătește pe o perioadă de cel mult 270 de zile calendaristice, timp în care șomerii sunt obligați să participe la cursurile de calificare sau recalificare într-o nouă meserie sau specialitate, stabilite de direcțiile de muncă și protecție socială.

(2) Persoanele cuprinse la cursurile de calificare sau recalificare primesc în continuare ajutor, pe toată durata cursurilor și până la data primei repartizări în muncă, dar nu mai mult de 30 de zile de la absolvire.

Art. 10. - (1) Persoanele care urmează cursurile de calificare sau recalificare, organizate potrivit legii, au obligația la absolvire să se încadreze în unitățile la care sunt repartizate.

(2) Absolvenții care refuză fără motive temeinice două repartizări au obligația să restituie ajutorul de șomaj primit pe durata cursurilor până la repartizare, precum și cheltuielile de școlarizare. La data înscrierii la cursuri, persoanele respective vor încheia cu direcția de muncă și protecție socială un angajament în acest sens, care, în cazul nerespectării de către titular a obligațiilor asumate, constituie titlu executoriu.

Art. 11. - După expirarea perioadei de acordare a ajutorului de șomaj, persoanele în cauză urmează să beneficieze de drepturile de ocrotiri sociale prevăzute de lege.

Art. 12. - Pe perioada în care unei persoane i se plătește ajutorul de șomaj, aceasta beneficiază de alocația pentru copii în aceleași condiții ca în perioada anterioară șomajului, precum și de asistență medicală gratuită. Locuința de serviciu se păstrează pe întreaga perioadă în care chiriașul primește ajutor de șomaj, cu excepția cazului în care aceasta este situată în incinta unității sau este legată direct de asigurarea permanenței sau continuității în serviciu.

Art. 13. - Perioada pentru care o persoană este îndreptățită să primească ajutorul de șomaj constituie vechime în muncă și nu întrerupe vechimea în muncă și în aceeași unitate.

Art. 14. - Persoanele care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă în perioada pentru care sunt îndreptățite să primească ajutor de șomaj și cât urmează un curs de calificare sau recalificare beneficiază de drepturile de asigurări sociale prevăzute de lege pentru persoanele încadrate în muncă, inclusiv de pensie de invaliditate.

Art. 15. - (1) Beneficiarul ajutorului de șomaj este obligat ca, de două ori pe lună, pe baza programării efectuate sau ori de câte ori este solicitat, să se prezinte la oficiul forței de muncă.

(2) Persoana care primește ajutor de șomaj și se încadrează în muncă sau începe să realizeze venituri din sursele prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a) și b) are obligația de a înștiința în termen de 3 zile oficiul forței de muncă.

(3) Obligația prevăzută la alin. (2) revine și persoanei juridice sau fizice care a efectuat angajarea.

Art. 16. - Calitatea de beneficiar al ajutorului de șomaj și îndeplinirea obligației prevăzute la art. 15 se dovedesc cu carnetul de evidență eliberat și vizat bilunar de oficiul forței de muncă.

Art. 17. - (1) Ajutorul de șomaj se plătește lunar de direcțiile de muncă și protecție socială proporțional cu numărul de zile calendaristice cât titularul este îndreptățit să primească acest ajutor, pe baza buletinului de identitate și carnetului de evidență.

(2) Ajutorul de șomaj nu este impozabil.

Art. 18. - (1) Plata ajutorului de șomaj încetează în următoarele situații:

a) la împlinirea termenelor prevăzute la art. 9;.

b) la încadrarea în muncă a titularului sau după 30 de zile de la obținerea de către acesta a autorizației de exercitare a unei activități pe cont propriu;

c) în cazul refuzului nejustificat de a se încadra într-o unitate, cu contract de muncă pe durată nedeterminată sau determinată, într-un loc de muncă corespunzător pregătirii și nivelului studiilor șomerului, situației personale și stării de sănătate a acestuia;

d) la data refuzului nejustificat de a urma un curs de calificare sau, după caz, la data întreruperii sau neabsolvirii cursului, organizat potrivit art. 10 alin. (2) din prezenta lege, din motive imputabile.

(2) Plata ajutorului de șomaj se suspendă:

a) în cazul neîndeplinirii obligației prevăzute la art. 15;

b) pe perioada îndeplinirii obligațiilor militare;

c) pe perioada în care titularul își stabilește domiciliul în străinătate;

d) pe perioada în care titularul este arestat preventiv sau pentru executarea unei pedepse privative de libertate;

e) pe perioada în care este încadrat cu contract de muncă pe timp determinat.

Art. 19. - Persoanele care au fost reintegrate în muncă de organele de jurisdicție competente și li s-au acordat despăgubiri pentru perioada nelucrată vor restitui ajutorul de șomaj primit pe aceeași perioadă de timp.

Capitolul III

Constituirea și utilizarea fondului pentru plata ajutorului de șomaj

Art. 20. - Fondul necesar pentru plata ajutorului de șomaj se constituie din următoarele surse:

a) o cotă de 4% aplicată asupra fondului de salarii realizat lunar, în valoare brută, de persoanele fizice și juridice române și străine cu sediul în România care angajează personal român, precum și din veniturile realizate de persoanele fizice autorizate să presteze o activitate individuală și asociațiile familiale care își desfășoară activitatea în temeiul Decretului-lege nr. 54/1990;

b) o contribuție de 1% din salariul de bază lunar de încadrare brut, plătită de salariații persoanelor fizice și juridice prevăzute la lit. a);

c) o contribuție de 1% din venitul lunar în valoare brută obținut din munca prestată de către membrii cooperației;

d) o subvenție de la bugetul de stat pentru completarea fondului, în caz că sursele de la lit. a), b) și c) nu acoperă plățile datorate.

Art. 21. - (1) Fondul pentru plata ajutorului de șomaj se păstrează într-un cont al Ministerului Muncii și Protecției Sociale deschis la Banca Națională, este gestionat de acesta și este purtător de dobândă.

(2) Sumele neconsumate într-o perioadă se reportează în perioadele imediat următoare, fără a exista obligația de a fi vărsate la bugetul statului.

(3) Pentru nevărsarea la termen a sumelor prevăzute la art. 20, se aplică o majorare de 0,05% pentru fiecare zi de întârziere, dar nu mai mult decât totalul sumelor datorate.

Art. 22. - Din fondul constituit potrivit art. 20 din prezenta lege se vor face plăți și pentru:

a) acoperirea unor cheltuieli legate de efectuarea plății ajutorului de șomaj;

b) acoperirea unor cheltuieli privind calificarea și recalificarea șomerilor.

Art. 23. - Guvernul este abilitat ca, pe durata întreruperii temporare a activității unor agenți economici, datorită neasigurării resurselor energetice, în perioada 1 noiembrie 1991 - 31 martie 1992, să plătească din fondul de șomaj personalul salariat al acestor agenți economici, în condițiile menținerii calității de salariat.

Capitolul IV

Dispoziții finale

Art. 24. - Pentru urmărirea desfășurării activității privind stabilirea și plata ajutorului de șomaj prevăzute de lege, la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, precum și la direcțiile de muncă și protecție socială, se constituie un corp de control specializat. Numărul de personal al corpului de control, precum și modul de salarizare a acestuia, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art. 25. - (1) Constituie contravenție nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) și art. 29 și se sancționează după cum urmează:

a) cu amendă de la 2.000 la 5.000 lei, nerespectarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) și (3);

b) cu amendă de la 1.500 la 4.000 lei, nerespectarea dispozițiilor art. 29;

c) cu amendă de la 8.000 la 10.000 lei, nepunerea la dispoziție sau refuzul de a elibera corpului de control documentele, datele și explicațiile necesare verificării.

(2) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de organele corpului de control prevăzut la art. 24.

(3) Prevederile prezentului articol se completează cu dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind constatarea și sancționarea contravențiilor.

Art. 26. - (1) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va stabili prin hotărâre modul de înființare, organizare și funcționare a centrelor de calificare și recalificare a persoanelor care primesc ajutor de șomaj, precum și drepturile și obligațiile persoanelor în cauză.

(2) Guvernul are obligația de a asigura, în termen de cel mult 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, o bază materială corespunzătoare bunei desfășurări a procesului de calificare și recalificare a șomerilor.

(3) Centrele de calificare și recalificare vor fi organizate prin preluarea unor spații din rețeaua de învățământ care nu-și mai justifică funcționarea, a altor spații existente, precum și prin preluarea personalului necesar din aceste unități.

(4) Centrele de calificare și recalificare vor funcționa în subordinea direcțiilor de muncă și protecție socială.

(5) Pentru a asigura utilizarea tuturor posibilităților existente, direcțiile de muncă și protecție socială vor putea organiza cursuri de calificare și recalificare a personalului care primește ajutor de șomaj și în școli profesionale sau alte unități similare.

Art. 27. - Procedura de primire și soluționare a cererilor de plată a ajutorului de șomaj se va stabili în termen de 15 zile de la publicarea legii, prin ordinul ministrului muncii și protecției sociale, ce se va publica în Monitorul Oficial.

Art. 28. - Litigiile privind stabilirea și plata ajutorului de șomaj se soluționează de către instanțele judecătorești, potrivit procedurii aplicabile litigiilor de muncă.

Art. 29. - Unitățile au obligația de a comunica la oficiile forței de muncă toate posturile libere în termen de 3 zile de la data când au devenit vacante, iar direcțiile de muncă și protecție socială au obligația de a ține evidența și a afișa locurile de muncă vacante.

Art. 30. - (1) Persoanele prevăzute la art. 2, care sunt neîncadrate în muncă la data intrării în vigoare a prezentei legi și sunt înscrise la oficiile forței de muncă, beneficiază de ajutor de șomaj de la data cererii.

(2) În cazul când persoanele prevăzute la alin. (1) nu sunt înscrise la oficiile forței de muncă, ele dobândesc dreptul de ajutor de șomaj după 30 de zile de la data înscrierii.

Art. 31. - (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă prevederile Hotărârii Guvernului nr. 758/1990 cu privire la salarizarea personalului devenit, în mod temporar, disponibil.

(2) Fondurile constituite în baza Decretului-lege nr. 144/1990 pentru prelungirea termenului de aplicare a Decretului-lege nr. 25/1990 cu privire la utilizarea și salarizarea personalului în perioadele de întrerupere a activității se virează în contul fondului de plată a ajutorului de șomaj.

(3) Dispozițiile art. 20 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială și art. 51 din Legea nr. 5/1973 se modifică corespunzător prevederilor prezentei legi.

(4) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României.^[1]

Notă:

Potrivit art. II alin (1) și (2) din Legea nr. 72 din 14 decembrie 1991:

(1) Prevederile prezentei legi se aplică și persoanelor cărora le-a expirat perioada de plată a ajutorului de șomaj înainte de intrarea ei în vigoare.

(2) Persoanele la care perioada de 270 de zile, în care au beneficiat de ajutor de șomaj, expiră înainte de 31 martie 1992 și nu se pot încadra în muncă, continuă să beneficieze de plata ajutorului de șomaj până la această dată.

1. ↑ Fac excepție prevederile art. 2 lit. a), art. 3, art. 5 lit. b), art. 6 alin. (1), art. 6 alin. (3) lit. c), art. 6 alin. (4), art. 9 alin. (1), art. 20 lit. a), b), c), art. 21 alin. (3), art. 23 și art. 25 alin. (1) lit. c), care au intrat în vigoare la data de 16 decembrie 1991.